Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

10 defini╚Ťii pentru ├«ncuscrit

├ÄNCUSCR├Ź, ├«ncuscresc, vb. IV. Refl. recipr. A se face cuscru cu cineva; p. ext. a fi sau a deveni rud─â prin alian╚Ť─â cu cineva. ÔÇô ├Än + cuscru.
├ÄNCUSCR├Ź, ├«ncuscresc, vb. IV. Refl. recipr. A se face cuscru cu cineva; p. ext. a fi sau a deveni rud─â prin alian╚Ť─â cu cineva. ÔÇô ├Än + cuscru.
├ÄNCUSCR├Ź, ├«ncuscresc, vb. IV. Refl. A se face cuscru cu cineva, a se ├«nrudi prin cuscrenie; p. ext. a fi sau a deveni rud─â prin alian╚Ť─â cu cineva. Zinca ├«n╚Ťelege, nici vorb─â, c─â el vrea s─â-i atrag─â iar luarea-aminte la cinstea pe care i-a f─âcut-o ├«ncuscrindu-se cu ea. CAMIL PETRESCU, O. I 347. Vrei s─â ne-ncuscrim ├«mpreun─â? ALECSANDRI, T. I 348. Se f─âcu unealta str─âinilor, cu care se ├«ncuscrea. NEGRUZZI, S. I 278.
!├«ncuscr├ş (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ├«ncuscr├ę╚Öte, imperf. 3 sg. se ├«ncuscre├í; conj. prez. 3 s─â se ├«ncuscre├ísc─â
├«ncuscr├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ncuscr├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ncuscre├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ncuscre├ísc─â
A ├ÄNCUSCR├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se ├«ncuscreasc─â. [Sil. -cus-cri] /├«n + cuscru
A SE ├ÄNCUSCR├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A deveni cuscru (unul cu altul). 2) A fi cuscru (unul cu altul). /├«n + cuscru
├«ncuscr├Č v. a se face cuscri, a se ├«nrudi.
├«ncuscr├ęsc (m─â) v. refl. (d. cuscru). M─â fac cuscru, m─â ├«nrudesc: r─âz─â╚Öu nu se ├«ncuscre╚Öte cu modoranu. V. cum─âtresc.
├«ncuscr├şt adj. m., pl. ├«ncuscr├ş╚Ťi; f. sg. ├«ncuscr├şt─â, pl. ├«ncuscr├şte

încuscrit dex online | sinonim

încuscrit definitie

Intrare: încuscri
încuscri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: încuscrit
încuscrit participiu