O definiție pentru încurs
încúr, a
-á v. tr. (d. cur, curs, a cúre și infl. de cur, a curá). Munt. Olt. Pun să alerge, să se întreacă alergînd: îșĭ încuraŭ caiĭ pe cîmp. (Amintirile Col. Solomon, Vălenĭ, 1910, 44). V. refl. Mă ĭaŭ la întrecere fugind. – Vechĭ
a încúre (scris încurărea = alergarea), part. (de sigur)
încurs. încurs dex online | sinonim
încurs definitie