ÎNCURELÁ, încurelez, vb. I. Tranz. (Pop.) A prinde în curele. – În + curele (pl. lui curea).

ÎNCURELÁ, încurelez, vb. I. Tranz. (Pop.) A prinde în curele. – În + curele (pl. lui curea).

ÎNCURELÁ, încurelez, vb. I. Tranz. (Popular) A încinge sau a prinde cu curele. Scoate murgul de-nșelat, De-nșelat și-ncurelat. BIBICESCU, P. P. 332. ◊ Refl. Curele să-ți faci Să te-ncurelezi. TEODORESCU, P. P. 64.

încurelá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 încureleáză

încurelá vb., ind. prez. 3 sg. încureleáză

încureléz v. tr. Leg în curele.