Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

23 defini╚Ťii pentru ├«ncruntat

├ÄNCRUNT├ü, ├«ncr├║nt, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A apropia spr├óncenele sau a face cute ├«ntre spr├óncene ori pe frunte (├«n semn de nemul╚Ťumire, de m├ónie, de ├«ngrijorare etc.); a privi aspru. 2. Refl. (├Änv.) A se umple de s├ónge; a se ├«nro╚Öi. ÔÇô ├Än + crunta.
├ÄNCRUNT├üT, -─é, ├«ncrunta╚Ťi, -te, adj. 1. Care are pe frunte sau ├«ntre spr├óncene cute de nemul╚Ťumire, de m├ónie, de ├«ngrijorare etc.; p. ext. care are ├«nf─â╚Ťi╚Öarea sau privirea aspr─â, posomor├ót─â; crunt, cruntat. 2. (├Änv.) ├Äns├óngerat. ÔÇô V. ├«ncrunta.
├ÄNCRUNT├ü, ├«ncr├║nt, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A apropia spr├óncenele sau a face cute ├«ntre spr├óncene ori pe frunte (├«n semn de nemul╚Ťumire, de m├ónie, de ├«ngrijorare etc.); a privi aspru. 2. Refl. (├Änv.) A se umple de s├ónge; a se ├«nro╚Öi. ÔÇô ├Än + crunta.
├ÄNCRUNT├üT, -─é, ├«ncrunta╚Ťi, -te, adj. 1. Care are pe frunte sau ├«ntre spr├óncene cute de nemul╚Ťumire, de m├ónie, de ├«ngrijorare etc.; p. ext. care are ├«nf─â╚Ťi╚Öarea sau privirea aspr─â, posomor├ót─â; crunt, cruntat. 2. (├Änv.) ├Äns├óngerat. ÔÇô V. ├«ncrunta.
├ÄNCRUNT├ü, ├«ncr├║nt, vb. I. Refl. 1. A face o cut─â pe frunte, ├«ntre spr├«ncene (├«n semn de nemul╚Ťumire sau de m├«nie), a privi aspru. Se ├«ncruntau chior├«╚Ö doroban╚Ťii de la Agie. C. PETRESCU, A. R. 8. Dr─âgu╚Ťii mei, Nu-mi fi╚Ťi du╚Öm─ânei, Nu v─â-ntuneca╚Ťi, Nu v─â ├«ncrunta╚Ťi. ALECSANDRI, P. P. 117. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źla┬╗) Mo╚Ö Gheorghe se ├«ncrunt─â la ele ╚Öi le face semn s─â-╚Öi bage min╚Ťile ├«n cap. SP. POPESCU, M. G. 37. ÔÖŽ Tranz. (Mai ales cu privire la spr├«ncene) A ├«ncre╚Ťi, a str├«nge. Candachia nu ╚Ötie ce s─â fac─â cu spr├«ncenele-i sub╚Ťiri: s─â le-ncrunte ori s─â le ├«nsenineze. SADOVEANU, F. J. 688. ├Äncrunt─â spr├«ncean─â ╚Öi se o╚Ť─âr├« de sup─ârare. ISPIRESCU, U. 83. Tat─â ÔÇô ├«ntreb─â fata ÔÇô de unde ai calul d-tale?... ÔÇô La ce-╚Ťi trebuie s-o ╚Ötii? zise el, ├«ncrunt├«nd sprincenile. EMINESCU, N. 18. 2. (├Änvechit ╚Öi popular, uneori urmat de determin─âri) A se umple de s├«nge, a se muia ├«n s├«nge, a se ro╚Öi. L-au scos din ap─â afar─â ca s─â nu se cufunde ╚Öi s─â se ├«ncrunte toat─â apa cu s├«nge. SBIERA, P. 125. ÔŚŐ Refl. reciproc. Vierul cu din╚Ťii, leul cu unghiile, unul pre altul se ├«ncruntar─â. ╚ÜICHINDEAL, F. 32. ÔŚŐ Tranz. Mi-l ├«ntreba S-aleag─â ceva: Palo╚Ö s─â-╚Öi ├«ncrunte, Au lupt─â s─â lupte? TEODORESCU, P. P. 499. ÔÖŽ Tranz. (Cu privire la ochi) A ├«nro╚Öi. Grecul beat palo╚Öu-i da, Iar Vulcan cum ├«l lua, Ochii-n s├«nge-╚Öi ├«ncrunta. ALECSANDRI, P. P. 138. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (rar) ├«ncruntez (CARAGIALE, O. I 45). ÔÇô Variant─â: (├«nvechit ╚Öi popular) crunt├í, cruntez (B─éLCESCU, O. I 319, ╚śEZ. VII 90), vb. I.
├ÄNCRUNT├üT, -─é, ├«ncrunta╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre om ╚Öi mai ales despre spr├«ncene, frunte, privire) Care are o ├«nf─â╚Ťi╚Öare aspr─â, care exprim─â o stare sufleteasc─â de ├«ngrijorare, de sup─ârare, de m├«nie. Se uita ├«n p─âm├«nt ├«ncruntat. PAS, Z. I 200. Ce tare era, a╚Öa, cu fruntea lui p─âtrat─â ╚Öi ├«ncruntat─â. C. PETRESCU, C. V. 329. Dac─â... v─âzu pe Greuceanu cu sprinceana ├«ncruntat─â, ├«ncepu s─â tremure. ISPIRESCU, L. 228. ÔŚŐ Fig. Peste treburile ├«ncruntate, peste lini╚Ötea trist─â... s-a ab─âtut ├«ndat─â bun─âvoia ╚Öi r├«sul. POPA, V. 104. 2. (├Änvechit ╚Öi popular) Plin de s├«nge, muiat, sc─âldat ├«n s├«nge; ├«ns├«ngerat. To╚Ťi la lupt─â-s ├«ncle╚Öta╚Ťi, To╚Ťi ├«n s├«nge ├«ncrunta╚Ťi. ALECSANDRI, P. A. 48. Vom sp─âla de s├«nge Bra╚Ťul nostru ├«ncruntat. NEGRUZZI, S. II 81. Palo╚Öu-mi cel ├«ncruntat. TEODORESCU, P. P. 105. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit ╚Öi popular) crunt├ít, -─â (TEODORESCU, P. P. 385, ALECSANDRI, P. P. 201) adj.
încruntá (a ~) vb., ind. prez. 3 încrúntă
încruntá vb., ind. prez. 1 sg. încrúnt, 3 sg. și pl. încrúntă
ÎNCRUNTÁ vb. a se întuneca, a se mohorî, a se posomorî. (Ce te-ai ~ astfel?)
ÎNCRUNTÁ vb. v. înroși, însângera, roși, sângera.
ÎNCRUNTÁT adj., adv. 1. adj., adv. v. îmbufnat. 2. adj. întunecat, mohorât, posac, posomorât. (Om ~.)
ÎNCRUNTÁT adj. v. însângerat, sângerat.
A se ├«ncrunta Ôëá a se descrunta
A ÎNCRUNTÁ încrúnt tranz. (sprâncenele sau fruntea) A face să se încrunte. [Sil. în-crun-] /în + a crunta
A SE ├ÄNCRUNT├ü m─â ├«ncr├║nt intranz. 1) A exprima nemul╚Ťumire (printr-o min─â crunt─â); a lua o ├«nf─â╚Ťi╚Öare sup─ârat─â. 2) ├«nv. A se umple de s├ónge. /├«n + ├«nv. a (se) crunta
încruntà v. 1. a (se) însângera: să se încrunte toată apa cu sânge; 2. a privi aspru, sălbatec: a încrunta ochii din sprâncene. [Lat. CRUENTARE].
├«ncruntat a. 1. m├ónjit de s├ónge: to╚Ťi ÔÇÖn s├ónge ÔÇÖncrunta╚Ťi AL.; 2. fig. ├«ntunecat, s─âlbatec: cu ochii ├«ncrunta╚Ťi.
├«ncr├║nt, a -├í v. tr. (d. crunt). Vech─ş. Cruntez. Az─ş. M─â u─şt furios (s─âlbatic): a ├«ncrunta sprincenele, ochi─ş. V. intr. ├Äncrunt din och─ş, din sprincene, m─â u─şt furios. V. refl. M─â u─şt furios: a te ├«ncrunta la cineva. ÔÇô ├Än Olt. ╚Öi ├«ncront (╚śez. 1922, 54).
├«ncrunt├ít, -─â adj. Vech─ş. Az─ş pop. Plin de s├«nge. Fig. Feroce. Az─ş. Care se uit─â crunt (furios, posomor├«t, ch─şondor├«╚Ö). V. ╚Örapnel.
ÎNCRUNTA vb. a se întuneca, a se mohorî, a se posomorî. (Ce te-ai ~ astfel?)
├«ncrunta vb. v. ├ÄNRO╚śI. ├ÄNS├ÄNGERA. RO╚śI. S├ÄNGERA.
├ÄNCRUNTAT adj., adv. 1. adj., adv. chior├«╚Ö, ├«mbufnat, mohor├«t, posomor├«t. (Privire ~; ce te ui╚Ťi a╚Öa ~ la mine?) 2. adj. ├«ntunecat, mohor├ót, posac, posomor├«t. (Om ~.)
încruntat adj. v. ÎNSÎNGERAT. SÎNGERAT.

încruntat dex online | sinonim

încruntat definitie

Intrare: încruntat
încruntat adjectiv
Intrare: încrunta
încrunta verb grupa I conjugarea I