Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru ├«ncruci╚Öat

├ÄNCRUCI╚ś├ü, ├«ncruci╚Öez, vb. I. 1. Tranz. A pune, a a╚Öeza cruci╚Ö; a cruci. ÔŚŐ Expr. A ├«ncruci╚Öa bra╚Ťele (pe piept) = a sta ├«n inactivitate. A ├«ncruci╚Öa s─âbiile = a ├«ncepe lupta. 2. Refl. recipr. A trece unul pe l├óng─â altul, venind din direc╚Ťii diferite. ÔÖŽ (Despre drumuri) A se ├«ntret─âia. 3. Intranz. (Fran╚Ťuzism, despre nave) A naviga ├«n larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunica╚Ťie; p. gener. a naviga. 4. Tranz. A ├«mperechea diferite animale sau plante pentru a ob╚Ťine urma╚Öi cu ├«nsu╚Öiri superioare. ÔÇô ├Än + cruci╚Ö.
├ÄNCRUCI╚ś├üT1 s. n. ├Äncruci╚Öare. ÔÇô V. ├«ncruci╚Öa.
├ÄNCRUCI╚ś├üT2, -─é, ├«ncruci╚Öa╚Ťi, -te, adj. 1. Care este a╚Öezat cruci╚Ö. ÔÖŽ (Despre drumuri) Care se ├«ntretaie. 2. (Despre ochi sau priviri, p. ext. despre oameni) Care se uit─â cruci╚Ö; sa╚Öiu. 3. (Despre plante ╚Öi animale) ├«mperecheat (artificial) cu un animal sau cu o plant─â ├«nrudit─â. ÔÇô V. ├«ncruci╚Öa.
├ÄNCRUCI╚ś├ü, ├«ncruci╚Öez, vb. I. 1. Tranz. A pune, a a╚Öeza cruci╚Ö; a cruci. ÔŚŐ Expr. A ├«ncruci╚Öa bra╚Ťele (pe piept) = a sta ├«n inactivitate. A ├«ncruci╚Öa s─âbiile = a ├«ncepe lupta. 2. Refl. recipr. A trece unul pe l├óng─â altul, venind din direc╚Ťii diferite. ÔÖŽ (Despre drumuri) A se ├«ntret─âia. 3. Intranz. (Fran╚Ťuzism, despre nave) A naviga ├«n larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunica╚Ťie; p. gener. a naviga. 4. Tranz. A ├«mperechea diferite animale sau plante pentru a ob╚Ťine urma╚Öi cu ├«nsu╚Öiri superioare. ÔÇô ├Än + cruci╚Ö.
├ÄNCRUCI╚ś├üT1 s. n. ├Äncruci╚Öare. ÔÇô V. ├«ncruci╚Öa.
├ÄNCRUCI╚ś├üT2, -─é, ├«ncruci╚Öa╚Ťi, -te, adj. 1. Care este a╚Öezat cruci╚Ö. ÔÖŽ (Despre drumuri) Care se ├«ntretaie. 2. (Despre ochi sau priviri, p. ext. despre oameni) Care se uit─â cruci╚Ö; sa╚Öiu. 3. (Despre plante ╚Öi animale) ├«mperecheat (artificial) cu un animal sau cu o plant─â ├«nrudit─â. ÔÇô V. ├«ncruci╚Öa.
├ÄNCRUCI╚ś├ü, ├«ncruci╚Öez, vb. I. 1. Tranz. A pune, a a╚Öeza cruci╚Ö. Altele p├«nze lua, Pe ierburi C─â le-ntindea, Pe c├«mpuri Le-ncruci╚Öa. TEODORESCU, P. P. 552. ÔÖŽ (Cu privire la m├«ini) A ├«mpreuna (pe piept); (cu privire la picioare) a a╚Öeza cruci╚Ö, unul peste altul. ├Äncruci╚Öeaz─â m├«nile, dup─â obicei, ├«╚Öi drege glasul ╚Öi spune cu smerenie. CREANG─é, A. 95. ÔŚŐ Expr. A ├«ncruci╚Öa bra╚Ťele (pe piept) = a sta ├«n inactivitate, a privi pasiv la activitatea altora, la desf─â╚Öurarea evenimentelor. ├Än loc s─â ├«ncruci╚Ö─âm bra╚Ťele pe piept... s─â ne facem mai bine datoria. SADOVEANU, O. VI 440. A ├«ncruci╚Öa m├«inile pe piept v. m├«n─â. 2. Refl. reciproc. (Despre fiin╚Ťe sau obiecte ├«n mi╚Öcare) A se ├«nt├«lni venind din direc╚Ťii diferite. M─âcar c─â erau mul╚Ťi, se cuno╚Öteau aproape to╚Ťi ├«ntre ei, fiindc─â se salutau c├«nd se ├«ncruci╚Öau tr─âsurile. PAS, Z. I 238. Te ╚Ötiu, e╚Öti un student la Institut, Ne ├«nt├«lnim pe strad─â, ne-am v─âzut, Ne-ncruci╚Ö─âm ├«n orice zi ├«n cale, ╚śtiu toate drumurile vie╚Ťii tale. D. BOTEZ, F. S. 11. Trei zile de-a r├«ndul se-ncruci╚Öar─â, deasupra b─âtr├«nului fluviu, ucig─âtoarele ghiulele. D. ZAMFIRESCU, R. 189. ÔŚŐ Fig. Glasurile se ├«ncruci╚Öau, deveneau din ce ├«n ce mai gr─âbite. C. PETRESCU, S. 150. Pe b─ât─âtura din fa╚Ťa c├«rciumii se ├«ncruci╚Öau toate ve╚Ötile ╚Öi zvonurile. REBREANU, R. II 172. G├«ndurile i se ├«ncruci╚Öau c-o iu╚Ťeal─â fulger─âtoare. BART, E. 22. ÔÖŽ (Despre c─âi de comunica╚Ťie) A se ├«ntret─âia. Cum nu cunoa╚Öte╚Ťi dumneavoastr─â drumul, se poate ├«nt├«mpla s─â r─ât─âci╚Ťi, c─â potecile se taie ╚Öi se ├«ncruci╚Öeaz─â ├«ntre ele, de nu le mai dai de cap─ât. HOGA╚ś, M. N. 153. ÔŚŐ Tranz. Drumul spre Amara ├«ncruci╚Öa ╚Öoseaua jude╚Ťean─â. REBREANU, R. I 70. ÔÖŽ (Despre s─âbii) A se lovi una de alta ├«n timpul luptei. S─âbiile ├«ncepur─â a se ├«ncruci╚Öa. EMINESCU, N. 124. ÔŚŐ Tranz. L─âncile ╚Öi-ncruci╚Öeaz─â, privind armia din v─âi. EMINESCU, O. IV 137. 3. Intranz. (Mar.; fran╚Ťuzism, despre nave) A naviga ├«n larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunica╚Ťie; p. ext. a naviga. Siluetele m─âre╚Ťe ale unor pacheboturi se vor ivi ├«n zare, ╚Öi mii de b─ârci cu p├«nze vor ├«ncruci╚Öa pe deasupra valurilor, acum singuratice ╚Öi pustii. BOGZA, V. J. 8. 4. Tranz. (Biol.) A uni, a ├«mpreuna specii diferite de animale sau de plante, pentru a ob╚Ťine urma╚Öi care s─â ├«ntruneasc─â ├«nsu╚Öiri ale ambelor specii. 5. Refl. (Lingv.; despre dou─â limbi) A se influen╚Ťa reciproc ├«n cursul unui contact ├«ndelungat.
├ÄNCRUCI╚ś├üT1 s. n. (Rar) ├Äncruci╚Öare. Nu-mi p─âsa de ├«ncruci╚Öatul potecilor ╚Öi de primenitul luminii. HOGA╚ś, M. N. 153.
├ÄNCRUCI╚ś├üT2, -─é, ├«ncruci╚Öa╚Ťi, -te, adj. 1. A╚Öezat cruci╚Ö. R─âu m─â doare peste spate De curele-ncruci╚Öate. HODO╚ś, P. P. 204. ÔŚŐ (Despre m├«ini sau despre picioare) Se l─âs─â mai mult s─â cad─â, dec├«t s─â se a╚Öeze pe scaun, cu m├«inile ├«ncruci╚Öate pe genunchi ╚Öi cu capul plecat. HOGA╚ś, M. N. 25. C├«nt─âre╚Ťi cu flautul, cari ╚Öed turce╚Öte, cu picioarele ├«ncruci╚Öate. ODOBESCU, S. III 111. ÔŚŐ Expr. A sta (sau a ╚Öedea) cu bra╚Ťele (sau cu m├«inile) ├«ncruci╚Öate = a sta ├«n inactivitate, ├«n a╚Öteptare pasiv─â, nep─âs─âtor, indiferent. Sta bietul om cu m├«inile ├«ncruci╚Öate. ISPIRESCU, L. 207. 2. (Despre ochi sau priviri, p. ext. despre oameni) Care se uit─â cruci╚Ö; zbanghiu, sa╚Öiu. Un domn scurt, chel... ╚Öi cu ochii ├«ncruci╚Öa╚Ťi. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 131. Aceasta era mai ├«n v├«rst─â ╚Öi ceva ├«ncruci╚Öat─â. CREANG─é, P. 7. ÔŚŐ (Adverbial) Ca s─â-l poat─â vedea... mai bine, se iuta cam ├«ncruci╚Öat. GALAN, Z. R. 393. T├«rgove╚Ťii... privindu-l de aproape, au cunoscut c─â str─âinul se uita ├«ncruci╚Öat cu ochiul st├«ng. SADOVEANU, D. P. 156. Uit─â-te-ncruci╚Öat. BIBICESCU, P. P. 374. 3. Care se ├«ntretaie. Pe c─âr─âri ├«ntortocheate ╚Öi ├«ncruci╚Öate, am ajuns la poalele muncelului. IBR─éILEANU, A. 149. Chiar pe aceast─â z─âpad─â ce se tope╚Öte acum sub adierea ├«ncropit─â a zefirului prim─âv─âratic n-au fost oare tip─ârite urme ├«ncruci╚Öate ale copoilor? ODOBESCU, S. III 41. 4. (Biol.; despre plante ╚Öi animale) ├Ämperecheat ├«n mod natural sau artificial cu un animal sau o plant─â ├«nrudit─â. 5. (Lingv.; despre dou─â limbi) Care vin ├«n contact str├«ns ╚Öi se influen╚Ťeaz─â reciproc.
├«ncruci╚Ö├í (a ~) vb., ind. prez. 3 ├«ncruci╚Öe├íz─â, 1 pl. ├«ncruci╚Öß║»m; conj. prez. 3 s─â ├«ncruci╚Ö├ęze; ger. ├«ncruci╚Öß║ąnd
încrucișát s. n.
├«ncruci╚Ö├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ncruci╚Ö├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ncruci╚Öe├íz─â, 1 pl. ├«ncruci╚Ö─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ncruci╚Ö├ęze; ger. ├«ncruci╚Ö├ónd
încrucișát s. n.
├ÄNCRUCI╚ś├ü vb. 1. v. ├«ntret─âia. 2. (├«nv.) a cruci. (├Ä╚Öi ~ picioarele.) 3. v. ├«mperechea. 4. (BIOL.) (rar) a metisa, (reg.) a mistri╚Ťa. (A ~ diverse rase de animale.) 5. v. corci.
├ÄNCRUCI╚ś├üT adj., adv. 1. adj. ├«ntret─âiat. 2. adj. v. corcit. 3. adj. v. sa╚Öiu. 4. adv. v. sa╚Öiu.
A ├ÄNCRUCI╚ś├ü ~├ęz tranz. 1) A pune cruci╚Ö; a a╚Öeza ├«n form─â de cruce. ÔŚŐ ~ s─âbiile a ├«ncepe lupta. 2) (animale sau plante de specii diferite) A face s─â procreeze, ob╚Ťin├ónd un hibrid cu calit─â╚Ťi superioare; a hibridiza. ~ diverse rase de animale. [Sil. -├«n-cru-] /├«n + cruci╚Ö
A SE ├ÄNCRUCI╚ś├ü m─â ~├ęz intranz. 1) (despre drumuri, linii etc.) A veni din direc╚Ťii diferite, ├«nt├ólnindu-se ├«ntr-un punct; a se ├«ntret─âia; a se intersecta. 2) (despre fiin╚Ťe sau obiecte ├«n mi╚Öcare) A trece prin acela╚Öi loc, venind ├«n ├«nt├ómpinare ╚Öi continu├óndu-╚Öi drumul ├«n direc╚Ťii opuse; a se ├«nt├ólni; a se ajunge. 3) (despre limbi) A se influen╚Ťa reciproc ├«n urma unui contact, d├ónd na╚Ötere unui idiom amestecat. /├«n + cruci╚Ö
├ÄNCRUCI╚ś├üT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) v. A ├ÄNCRUCI╚śA ╚Öi A SE ├ÄNCRUCI╚śA. ÔŚŐ A sta (sau a ╚Öedea) cu bra╚Ťele (sau m├óinile) ~te a) a sta ╚Öi a privi pasiv la cele din jur; b) a sta degeaba; a pierde vremea. 2) (despre persoane) Care se uit─â cruci╚Ö; sa╚Öiu. 3) (despre ochi, privire) Care este orientat cruci╚Ö; sa╚Öiu; ceac├ór; ponci╚Ö; zbanghiu. /v. a (se) ├«ncruci╚Öa
├«ncruci╚Ö├á v. 1. a pune cruci╚Ö: a ├«ncruci╚Öa bra╚Ťele; 2. a merge cruci╚Ö: drumurile se ├«ncruci╚Öau.
încrucișat a. 1. dispus în formă de cruce; 2. cruciș: nora era mai în vârstă și încrucișată CR.
├«ncruci╚Ö├ít, -─â adj. A╚Öezat ├«n form─â de cruce. Cu privirea ├«ncruci╚Öat─â, ╚Öpanch─ş. A sta cu bra╚Ťele ├«ncruci╚Öate, a sta nep─âs─âtor sa┼ş inactiv.
├«ncruci╚Ö├ęz v. tr. (d. cruci╚Ö). Pun cruci╚Ö: ├«ncruci╚Öez bra╚Ťele. V. intr. Merg cruci╚Ö, explorez c├«mpu, marea: vapoarele ├«ncruci╚Öa┼ş. V. refl. M─â pun, ├«s a╚Öezat cruci╚Ö: drumurile se ├«ncruci╚Öeaz─â.
├ÄNCRUCI╚śA vb. 1. a se interfera, a se intersecta, a se ├«ntret─âia, (rar) a se str─ât─âia, a se t─âia. (Liniile se ~.) 2. (├«nv.) a cruci. (├Ä╚Öi ~ picioarele.) 3. a (se) goni, a (se) ├«mperechea, a (se) ├«mpreuna, (pop.) a (se) c─â╚Ťeli, a (se) ├«nso╚Ťi, (reg.) a (se) pui. (S├«nt animale care se ~.) 4. (rar) a metisa, (reg.) a mistri╚Ťa. (A ~ diverse rase de animale.) 5. a se amesteca, a se corci. (Dou─â specii de plante se pot ~.)
├ÄNCRUCI╚śAT adj., adv. 1. adj. ├«ntret─âiat, (├«nv.) ├«mponci╚Öat. (Drumuri, linii ~.) 2. adj. amestecat, corcit, (pop.) mistre╚Ť, (prin Ban.) mistricioi, (Olt.) mistri╚Ťat. (Rase ~.) 3. adj. chior├«╚Ö, cruci╚Ö, piezi╚Ö, sa╚Öiu, strabic, (pop.) ╚Öpanchiu, zbanghiu, (reg.) bazaochi, ceac├«r, ceur, chior, honchiu, ponci╚Ö, (prin Transilv.) chiomb. (Ochi ~; privire ~.) 4. adv. chiondor├«╚Ö, chior├«╚Ö, cruci╚Ö, sa╚Öiu, str├«mb, (pop.) piezi╚Ö, ╚Öpanchiu, (reg.) ponci╚Ö. (Prive╚Öte, se uit─â ~.)
├«ncruci╚Ö├ít, -─â, ├«ncruci╚Öa╚Ťi, -te, adj. ÔÇô Cu defect de vedere; care se uit─â cruci╚Ö; sa╚Öiu. ÔÇô Din ├«ncruci╚Öa ÔÇ×a a╚Öeza cruci╚ÖÔÇŁ (< ├«n- + cruci╚Ö) (DEX, MDA).
a sta cu bra╚Ťele ├«ncruci╚Öate expr. 1. a fi pasiv / comod / nep─âs─âtor.

încrucișat dex online | sinonim

încrucișat definitie

Intrare: încrucișat (adj.)
încrucișat 1 adj. adjectiv
Intrare: încrucișa
încrucișa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: încrucișat (încrucișare)
încrucișat 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular