Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

8 defini╚Ťii pentru ├«ncrestare

├ÄNCREST├ü, ├«ncrestez, vb. I. Tranz. (Rar) A cresta. B─â╚Ťul me╚Ötere╚Öte ├«n coaj─â ├«ncrestase. La TDRG.
încrestá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 încresteáză
├«ncrest├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ncrest├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ncreste├íz─â
├«ncrest├í, ├«ncrest├ęz, vb. I refl. (reg.) a se ├«nchina, a-╚Öi face semnul crucii.
├«ncrest├á v. 1. a face semne, a scobi ├«n lemn: a ├«ncrusta zilele de lucru; 2. fig. a r─âni: chiar pe mine mÔÇÖau ÔÇÖncrestat la gur─â AL. [V. cresta].
crest├ęz ╚Öi ├«ncr- v. tr. (rut. krestiti, rus. -├şt─ş, ├«nsemn cu cruc─ş t─âind or─ş zg├«riind, d. krest, vsl. kr─şst┼ş, cruce, d. vgerm. Krist, Hristos. V. ├«ncrestesc ╚Öi cre╚Ötin ╚Öi cp. cu scrijilesc). Fac t─â─şetur─ş sa┼ş zg├«rietur─ş pe un b─â╚Ť sa┼ş pe o margine de mas─â ╚Öi ma─ş ales pe r─âboj: a cresta r─âboju.
├«ncrest├ęz, V. crestez.
a încresta răbojul expr. (friz.) a tăia un client cu foarfeca la ureche.

încrestare dex online | sinonim

încrestare definitie

Intrare: încresta
încresta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: încrestat
încrestat participiu
încrestare infinitiv lung