Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ├«ncovriga

covr├şg [At: BIBLIA (1688), 224/1 / Pl: ~igi / E: bg, vsl đ║ođ▓pđŞđ│Đî] 1 sm Produs alimentar ├«n form─â de inel, uneori r─âsucit, preparat din f─âin─â de gr├óu ╚Öi pres─ârat cu sare, mac, susan, chimen Si: colac. 2 sm (Pop; ├Älav) C├ónd umblau c├óinii cu ~igi ├«n coad─â ├Än vremuri de bel╚Öug. 3 (├Äal) Niciodat─â. 4 sm (├Ävp; ├«e) A ajunge sau a ie╚Öi, a scoate, a r─âm├óne la ~igi A ajunge foarte s─ârac. 5 sm (├Äe) A se face ~ A se ├«ncovoia ca un covrig (1) din cauza frigului, a durerii etc. 6 sm Nod marin─âresc. 7 av ├Änc├órligat. 8 av ├Än form─â de covrig (1). 9 av (D. oameni) Slab.
├ÄNCOVRIG├ü, ├«ncovr├şg, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A (se) r─âsuci, a (se) ├«ndoi ca un covrig; a (se) ├«ncol─âci; a (se) ghemui. ÔÇô ├Än + covrig.
├ÄNCOVRIG├ü, ├«ncovr├şg, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A (se) r─âsuci, a (se) ├«ndoi ca un covrig; a (se) ├«ncol─âci; a (se) ghemui. ÔÇô ├Än + covrig.
├ÄNCOVRIG├ü, ├«ncovr├şg, vb. I. Refl. A se ├«ndoi ├«n form─â de covrig, a se ├«ncol─âci; a se ghemui. Peste r├«p─â se-ncovrig─â O bucat─â de verig─â, O omid─â cenu╚Öie. CORBEA, A. 10. ÔŚŐ Tranz. Pisica intr─â miorl─âind... ├«ncovrig├«ndu- ╚Öi coada. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 174.
├«ncovrig├í (a ~) (-co-vri-) vb., ind. prez. 3 ├«ncovr├şg─â
├«ncovrig├í vb. (sil. -vri-), ind. prez. 1 sg. ├«ncovr├şg, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ncovr├şg─â
ÎNCOVRIGÁ vb. 1. a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încovoia, a (se) îndoi, (reg.) a se încârjoia. (Câinele își ~ coada.) 2. v. încolăci.
A ├ÄNCOVRIG├ü ├«ncovr├şg tranz. A face s─â se ├«ncovrige; a ├«ncol─âci. [Sil. -co-vri-] /├«n + covrig
A SE ├ÄNCOVRIG├ü m─â ├«ncovr├şg intranz. 1) A se str├ónge ├«n form─â de covrig; a se ├«ncol─âci. 2) A c─âp─âta form─â de covrig; a deveni asem─ân─âtor cu un covrig. C├óinele ├«╚Öi ├«ncovrig─â coada. /├«n + covrig
încovrigá v. a se încolăci: se încovrigă de copaciu și se urcă ISP. [V. covrig].
2) covr├şg ╚Öi ├«nc-, a -├í v. tr. (d. covrig 1). Str├«ng ├«n form─â de covrig, ├«ncol─âcesc. V. refl. M─â str├«ng, m─â ghemu─şesc, m─â zgrebulesc (de frig). ÔÇô ╚śi -g├ęsc.
├«ncovr├şg, V. covrig 2.
ÎNCOVRIGA vb. 1. a (se) încîrliga, a (se) încolăci, a (se) încovoia, a (se) îndoi, (reg.) a se încîrjoia. (Cîinele își ~ coada.) 2. a (se) ghemui, a (se) încîrliga, a (se) încolăci, a (se) înfășura, a (se) învălătuci, a (se) răsuci, a (se) suci, (reg.) a (se) covriga, a (se) încolătăci, (înv.) a (se) învălui. (S-a ~ în jurul...)

încovriga dex online | sinonim

încovriga definitie

Intrare: încovriga
încovriga verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: -vri-