Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ├«nclina╚Ťie

├ÄNCLIN├ü╚ÜIE, ├«nclina╚Ťii, s. f. ├Änclinare. ÔÖŽ (Geom.) Unghi format de o dreapt─â (sau de un plan) cu o dreapt─â (sau cu un plan) de referin╚Ť─â; ├«nclinare. ÔÖŽ Fig. Voca╚Ťie, atrac╚Ťie, dispozi╚Ťie pentru ceva. ÔÇô Din fr. inclination, lat. inclinatio.
├ÄNCLIN├ü╚ÜIE, ├«nclina╚Ťii, s. f. ├Änclinare. ÔÖŽ (Geom.) Unghi format de o dreapt─â (sau de un plan) cu o dreapt─â (sau cu un plan) de referin╚Ť─â; ├«nclinare. ÔÖŽ Fig. Voca╚Ťie, atrac╚Ťie, dispozi╚Ťie pentru ceva. ÔÇô Din fr. inclination, lat. inclinatio.
├ÄNCLIN├ü╚ÜIE, ├«nclina╚Ťii, s. f. 1. Tendin╚Ť─â, aplecare, dispozi╚Ťie, atrac╚Ťie (spre ceva); ├«nclinare (2). ├Änclina╚Ťia aceasta excesiv─â spre un anumit gen de tarafuri... face ca emisiunile de c├«ntece populare s─â fie lipsite de cele mai frumoase doine. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 2/2. Aceast─â ├«nclina╚Ťie de arheolog ├«╚Öi avea explica╚Ťia ╚Öi folosul ei imediat. GALACTION, O. I 115. 2. (Geom.) Unghi format de o dreapt─â (sau de un plan) cu o dreapt─â (sau cu un plan) de referin╚Ť─â; ├«nclinare (3). ÔŚŐ (Astron.) ├Änclina╚Ťie astronomic─â = unghiul dintre planul orbitei unui astru ╚Öi planul orbitei p─âm├«ntului. (Fiz.) ├Änclina╚Ťie magnetic─â = unghiul format de direc╚Ťia c├«mpului magnetic al p─âm├«ntului cu planul orizontal.
├«nclin├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. ├«nclin├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. ├«nclin├í╚Ťiei; pl. ├«nclin├í╚Ťii, art. ├«nclin├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
├«nclin├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. ├«nclin├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. ├«nclin├í╚Ťiei; pl. ├«nclin├í╚Ťii, art. ├«nclin├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
├ÄNCLIN├ü╚ÜIE s. 1. (MAT.) ├«nclinare. 2. v. ├«nclinare. 3. v. aptitudine. 4. v. sim╚Ť. 5. v. tendin╚Ť─â.
├ÄNCLIN├ü╚ÜIE s.f. 1. ├Änclinare. 2. (Fig.) Voca╚Ťie. 3. (Geom.) Unghi format de o dreapt─â (sau de un plan) cu o dreapt─â (sau cu un plan) de referin╚Ť─â. ÔŚŐ ├Änclina╚Ťie astronomic─â = unghiul format de planul orbitei unui astru cu planul orbitei P─âm├óntului; ├«nclina╚Ťie magnetic─â = unghiul format de direc╚Ťia c├ómpului magnetic al P─âm├óntului cu planul orizontal. [Gen. -iei, var. inclina╚Ťie s.f. / cf. fr. inclination, lat. inclinatio].
├ÄNCLIN├ü╚ÜIE s. f. 1. ├«nclinare. 2. (fig.) voca╚Ťie. 3. (mat.) unghi format de o dreapt─â (sau de un plan) cu o dreapt─â (sau cu un plan) de referin╚Ť─â. ÔÖŽ ~ astronomic─â = unghiul format de planul orbitei unui astru cu planul orbitei P─âm├óntului; ~ magnetic─â = unghiul format de direc╚Ťia c├ómpului magnetic terestru cu planul orizontal. (< fr. inclination, lat. inclinatio)
├ÄNCLIN├ü╚ÜIE ~i f. 1) Unghi format de o dreapt─â (sau un plan) cu o dreapt─â (sau cu un plan) de referin╚Ť─â. 2) Dispozi╚Ťie natural─â; atrac╚Ťie ├«nn─âscut─â; voca╚Ťie; predispozi╚Ťie; atitudine. ~ c─âtre muzic─â. [G.-D. ├«nclina╚Ťiei] /<fr. inclination, lat. inclinatio, ~onis
inclina╚Ťi(un)e f. 1. ac╚Ťiunea de a (se) ├«nclina: inclina╚Ťiunea capului; 2. fig. tenden╚Ť─â natural─â, dispozi╚Ťiune: are inclina╚Ťiune la pictur─â; 3. iubire, simpatie: c─âs─âtorie de inclina╚Ťiune; 4. starea lucrului inclinat: inclina╚Ťiunea acoperi╚Öului; 5. Geom. rela╚Ťiune de oblicitate; 6. Fiz. unghiu ce face acul busolei cu orizontul.
*inclina╚Ťi├║ne f. (lat. inclin├ítio, -├│nis. V. ├«nchin─âc─şune). Ac╚Ťiunea de a sa┼ş de a te inclina: inclina╚Ťiunea capulu─ş, corpulu─ş. Pov├«rni╚Ö, pant─â: inclina╚Ťiunea acoperem├«ntulu─ş. Fig. Dispozi╚Ťiune, aplica╚Ťiune, tenden╚Ť─â din natur─â: a avea inclina╚Ťiune spre muzic─â. Afec╚Ťiune, amor: c─âs─âtorie de inclina╚Ťiune. Fam. Persoan─â, lucru ─şubit. Geom. Oblicitate pe orizont sa┼ş a une─ş lini─ş fa╚Ť─â de alta. Fiz. Ungh─şu format de acu magnetic cu orizontu. Astron. Unghiu format de planu orbite─ş une─ş planete cu planu ecliptici─ş. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie ╚Öi -├íre.
├ÄNCLINA╚ÜIE s. 1. (MAT.) ├«nclinare. 2. (ASTRON., GEOGR.) ├«nclinare, (├«nv.) plecare. (~ acului magnetic.) 3. aplecare, aplica╚Ťie, aptitudine, atrac╚Ťie, chemare, dar, har, ├«nclinare, ├«nzestrare, pornire, predilec╚Ťie, predispozi╚Ťie, preferin╚Ť─â, talent, voca╚Ťie, (livr.) propensiune, (pop.) tragere, (├«nv.) aplec─âciune, plecare. (╚śi-a demonstrat din plin ~ pentru...) 4. acuitate, aplecare, aptitudine, ├«nclinare, sim╚Ť. (Are o profund─â ~ pentru nuan╚Ťe.) 5. aplecare, dispozi╚Ťie, ├«nclinare, pornire, tendin╚Ť─â. (~ de a exagera.)
├ÄNCLIN├ü╚ÜIE (< fr., lat.) s. f. 1. Aptitudine pentru o anumit─â activitate sau un anumit scop; aplica╚Ťie, voca╚Ťie, talent. 2. (MAT.) Unghiul (diedru) pe care-l face o dreapt─â sau un plan cu un plan de referin╚Ť─â. 3. (FIZ.) ├Ä. magnetic─â = unghiul format de direc╚Ťia c├ómpului magnetic terestru cu planul orizontal ├«ntr-un anumit loc de pe suprafa╚Ťa P─âm├óntului. Are valoarea de 0- pe ecuatorul magnetic al P─âm├óntului ╚Öi de 90- deasupra polilor magnetici N ╚Öi S. A fost m─âsurat─â pentru prima oar─â ├«n 1576 de R. Norman. 4. (EC. Pol.) ├Ä. medie c─âtre consum = raportul dintre consumul final ╚Öi venitul total. ├Ä. marginal─â c─âtre consum = raportul dintre varia╚Ťia consumului final ╚Öi varia╚Ťia consumului total. ├Ä. medie spre economii = raportul dintre suma economisit─â ╚Öi venitul total. ├Ä. marginal─â spre economii = raportul dintre varia╚Ťia sumei economisite ╚Öi varia╚Ťia venitului total.

├«nclina╚Ťie dex online | sinonim

├«nclina╚Ťie definitie

Intrare: ├«nclina╚Ťie
├«nclina╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e