Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

5 defini╚Ťii pentru ├«ncing─âtoare

CING─éTO├üRE, cing─âtori, s. f. F├«╚Öie de p├«nz─â, de m─âtase, de piele etc. care serve╚Öte la ├«ncins ╚Öi de care se pot prinde diferite obiecte (la b─ârba╚Ťi: arme, fluiere etc., la femei: furc─â, basma, flori etc.). V. br├«u, curea. Vecina mea avea la cing─âtoare trei... trandafiri. GALACTION, O. I 57 ╚śi diminea╚Ťa vin neveste Cu ╚Öor╚Ťul prins ├«n cing─âtoare. GOGA, P. 16. Sco╚Ť├«nd unpistol din cing─âtoare, ├«l slobozi ├«n el. NEGRUZZI, S. I 21. Pune furca-n cing─âtoare ╚ś-alearg─â la ╚Öez─âtoare. ╚śEZ. VII 162. ÔÇô Variant─â: (regional) ├«ncing─âto├íre (CO╚śBUC, P. 1122) s. f.
ÎNCINGĂTOÁRE s. f. v. cingătoare.
cing─âto├íre f., pl. or─ş (d. ├«ncing). Lucru cu care-╚Ť─ş ├«ncing─ş mijlocu corpulu─ş, cum e o curea, br├«u, ni╚Öte bete ╚Ö. a. Mijlocu corpulu─ş: p├«n─â la cing─âtoare (sa┼ş p├«n─â la br├«┼ş). Zon─â, ce─şa ce ├«ncinge, ├«nconjoar─â: cing─âtoare de mun╚Ť─ş. ÔÇô ╚śi ├«ncing─âtoare.
încingătoáre, V. cingătoare.
├ÄNCING─éTO├üRE s. f. v. CING─éTOARE. F├ó╚Öie de p├ónz─â, de m─âtase, de piele etc. care serve╚Öte la ├«ncins. V. br├óu, curea. [Var.: ├«ncing─âto├íre s. f.] ÔÇô Din cing (= ├«ncing, prez. ind. al lui ├«ncinge) + suf. -(─â)toare. [DLRM]

încingătoare dex online | sinonim

încingătoare definitie

Intrare: încingătoare
încingătoare