ÎNCIFRÁ, încifrez, vb. I. Tranz. A reda o idee, un sentiment etc. în mod indirect, simbolic, metaforic; a exprima o idee, un sentiment etc. într-un limbaj criptic, care cere o inițiere pentru a fi înțeles. – În + cifru.

ÎNCIFRÁT, -Ă, încifrați, -te, adj. Greu de înțeles. – V. încifra.

ÎNCIFRÁ, încifrez, vb. I. Tranz. A reda o idee, un sentiment etc. în mod indirect, simbolic, metaforic; a exprima o idee, un sentiment etc. într-un limbaj criptic, care cere o inițiere pentru a fi înțeles. – În + cifru.

ÎNCIFRÁT, -Ă, încifrați, -te, adj. Greu de înțeles. – V. încifra.

încifrá vb., ind. prez. 1 sg. încifréz, 3 sg. și pl. încifreáză

ÎNCIFRÁT adj. v. secret.

ÎNCIFRÁ vb. I. tr. A cifra (2) [în DN]. [Cf. fr. chiffrer].

ÎNCIFRÁ vb. tr. a reda o idee, un sentiment etc. în mod indirect, simbolic, metaforic; a încurca, a complica. (după fr. chiffrer)

încifrà v. a încurca: mai mult o încifrează cel ce vrea a o descifra EM.

încifrát, -ă adj. Cu caracter secret ◊ „Mesajul ei [al poeziei lui Eminescu] apare deseori mai încifrat prin intermediul fantasticului de tip romantic [...]” Sc. 28 V 64 p. 2 (din în + cifra)