ÎNCHISTÁ, închistez, vb. I. Refl. (Despre unele organisme animale sau vegetale inferioare sau despre unele tumori) A se acoperi cu o membrană sau a se transforma în chist, izolându-se de mediul înconjurător. ♦ Fig. (Despre oameni) A se izola, a se închide în sine. – Din fr. enkyster.

ÎNCHISTÁ, închistez, vb. I. Refl. (Despre unele organisme animale sau vegetale inferioare sau despre unele tumori) A se acoperi cu o membrană sau a se transforma în chist, izolându-se de mediul înconjurător. ♦ Fig. (Despre oameni) A se izola, a se închide în sine. – Din fr. enkyster.

ÎNCHISTÁ, închistez, vb. I. Refl. (Despre unele organisme animale sau vegetale) A se închide într-un chist, într-o carapace sau într-o membrană (spre a se apăra de mediul înconjurător, în condiții nefavorabile de viață sau în timpul reproducerii). ♦ (Med.; despre unele formații patologice) A se izola de țesutul înconjurător în interiorul unui chist (fără a da loc la procese inflamatorii). ♦ Fig. A se izola. Partidul care se închistează, care se îndepărtează de mase, pierde încrederea și sprijinul maselor și este condamnat la pieire. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 355, 2/5.

închistá (a ~) vb., ind. prez. 3 închisteáză

închistá vb., ind. prez. 1 sg. închistéz, 3 sg. și pl. închisteáză; conj. prez. 3 sg. și pl. închistéze

ÎNCHISTÁ vb. I. refl. (Despre unele organisme) A se închide, a se izola într-un chist, într-un țesut special etc. spre a se apăra în anumite împrejurări de mediul înconjurător. ♦ (Fig.) A se izola. [< fr. enkyster].

ÎNCHISTÁ vb. refl. 1. (despre unele organisme) a se închide într-un chist. 2. (fig.) a se închide în sine, a se izola. (< fr. sénkyster)

A SE ÎNCHISTÁ mă ~éz intranz. 1) (despre unele organisme animale sau vegetale) A se închide într-un chist; a se acoperi cu o membrană. 2) fig. (despre persoane) A se izola de tumultul vieții; a se închide; a se retrage; a se pustnici; a se izola. /<fr. enkyster