Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

36 defini╚Ťii pentru ├«nchis

├ÄNCH├ŹDE, ├«nch├şd, vb. III. 1. Tranz. A mi╚Öca (din balamale) o u╚Ö─â, o fereastr─â, un capac etc. pentru a acoperi deschiz─âtura corespunz─âtoare. ÔÖŽ A ├«ncuia cu cheia, cu z─âvorul. ÔÖŽ A acoperi, a astupa deschiz─âtura unui spa╚Ťiu, a unei ├«nc─âperi. 2. Tranz. A apropia, a str├ónge marginile (sau p─âr╚Ťile componente ale) unui obiect pentru a nu mai fi desf─âcute, deschise. ÔŚŐ Expr. A ├«nchide paranteza = a) a pune, ├«n scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a termina o digresiune introdus─â ├«n cursul unei comunic─âri. A ├«nchide m├óna = a str├ónge degetele, f─âc├ónd m├óna pumn. A ├«nchide gura = a apropia buzele ╚Öi f─âlcile una de alta; a nu mai vorbi. A ├«nchide (cuiva) gura = a face (pe cineva) s─â tac─â, a pune cap─ât obiec╚Ťiilor sau protestelor (cuiva). A ├«nchide ochii = a) a cobor├« pleoapele, acoperind globii oculari; b) a se preface c─â nu observ─â ceva; a trece cu vederea; c) (de obicei ├«n construc╚Ťii negative) a dormi; d) a muri. A ├«nchide (cuiva) ochii = a fi l├óng─â cineva ├«n clipa mor╚Ťii. (Refl.) A i se ├«nchide ochii = a fi foarte obosit. ÔÖŽ Refl. (Despre r─âni) A se cicatriza. 3. Tranz. A ├«ntrerupe, potrivit orarului stabilit, activitatea unei institu╚Ťii, a unei ├«ntreprinderi, a unui local; p. ext. a suspenda activitatea, a desfiin╚Ťa. 4. Tranz. A ├«ncheia o ac╚Ťiune, a-i pune cap─ât. ÔÖŽ A opri func╚Ťionarea unui mecanism, a unui aparat, a unui circuit etc. 5. Tranz. A izola o fiin╚Ť─â ├«ntr-un spa╚Ťiu ├«nchis, ├«ngr─âdit; a b─âga la ├«nchisoare; fig. a ╚Ťine departe de lume. ÔÖŽ Refl. A se retrage, a se izola. ÔÖŽ Fig. A con╚Ťine, a cuprinde ceva. 6. Tranz. A ├«ngr─âdi, a ├«mprejmui o curte, un teren etc. spre a delimita sau spre a opri accesul. ÔÖŽ A bara o cale de comunica╚Ťie; a opri, a ├«mpiedica trecerea. ÔÖŽ Refl. (Despre drumuri) A ajunge la un punct de unde nu mai poate continua, a se ├«nfunda. 7. Refl. (Despre cer, p. ext. despre vreme) A se ├«ntuneca, a se ├«nnora. ÔÖŽ (Despre obiecte colorate, p. ext. despre culori) A c─âp─âta o nuan╚Ť─â mai ├«ntunecat─â. ÔÇô Lat. includere.
├ÄNCH├ŹS1 s. n. ├Änchidere. ÔÇô V. ├«nchide.
├ÄNCH├ŹS2, -─é, ├«nchi╚Öi, -se, adj. 1. (Despre u╚Öi, ferestre, capace etc.) Care acoper─â deschiz─âtura ├«n dreptul c─âreia este a╚Öezat sau fixat (prin balamale). ÔÖŽ (Despre obiecte care au p─âr╚Ťi mobile pentru a se ├«nchide ╚Öi deschide) Cu u╚Öa sau cu capacul fixat sau ├«ncuiat. ÔŚŐ Expr. Se joac─â cu casa ├«nchis─â, se spune despre un spectacol la care s-au v├óndut de mai mult─â vreme toate biletele. ÔÖŽ (Despre vehicule) F─âr─â capot─â pliabil─â, cu acoperi╚Ö ╚Öi pere╚Ťi fic╚Öi; (despre mijloace de locomo╚Ťie) acoperit. ÔŚŐ Tr─âsur─â ├«nchis─â = cupeu. 2. (Despre obiecte care se pot desface) Cu marginile sau cu p─âr╚Ťile componente al─âturate, ├«mpreunate. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ochii ├«nchi╚Öi = a) f─âr─â o cercetare prealabil─â; superficial; b) foarte u╚Öor, f─âr─â dificult─â╚Ťi. 3. (Despre institu╚Ťii, ├«ntreprinderi, localuri) Care ╚Öi-a ├«ntrerupt temporar sau definitiv activitatea. 4. (Despre cur╚Ťi, terenuri) ├Ängr─âdit, ├«mprejmuit. ÔÖŽ (Despre c─âi de comunica╚Ťie) Cu circula╚Ťia oprit─â, ├«ntrerupt─â. 5. Fig. (Despre ╚Öedin╚Ťe, adun─âri) Care se ╚Ťine ├«ntr-un cerc restr├óns, f─âr─â participarea unor persoane str─âine de organiza╚Ťia, de societatea etc. respective. 6. (Despre oameni) Care este ╚Ťinut ├«n ├«nchisoare; de╚Ťinut. 7. Fig. (Despre oameni ╚Öi despre caracterul lor) Retras, izolat. ÔÖŽ (Despre aer) St─âtut, viciat. 8. (Despre cer) ├Ännorat, ├«ntunecat; (despre vreme) cu cerul ├«nnorat; ur├ót, ploios. ÔÖŽ (Despre culori) Situat, ├«n gama culorilor, mai aproape de negru dec├ót de alb. ÔÖŽ (Despre sunete, voce) Lipsit de sonoritate. ÔŚŐ Vocal─â ├«nchis─â = vocal─â ├«n timpul articul─ârii c─âreia canalul fonator este str├ómtat, limba fiind mai apropiat─â de cerul gurii dec├ót ├«n timpul articul─ârii unei vocale deschise. Silab─â ├«nchis─â = silab─â terminat─â ├«n consoan─â. ÔÇô V. ├«nchide.
├ÄNCH├ŹDE, ├«nch├şd, vb. III. 1. Tranz. A mi╚Öca (din balamale) o u╚Ö─â, o fereastr─â, un capac etc. pentru a acoperi deschiz─âtura corespunz─âtoare. ÔÖŽ A ├«ncuia cu cheia, cu z─âvorul. ÔÖŽ A acoperi, a astupa deschiz─âtura unui spa╚Ťiu, a unei ├«nc─âperi. 2. Tranz. A apropia, a str├ónge marginile (sau p─âr╚Ťile componente ale) unui obiect pentru a nu mai fi desf─âcute, deschise. ÔŚŐ Expr. A ├«nchide paranteza = a) a pune, ├«n scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a termina o digresiune introdus─â ├«n cursul unei comunic─âri. A ├«nchide m├óna = a str├ónge degetele, f─âc├ónd m├óna pumn. A ├«nchide gura = a apropia buzele ╚Öi f─âlcile una de alta; a nu mai vorbi. A ├«nchide (cuiva) gura = a face (pe cineva) s─â tac─â, a pune cap─ât obiec╚Ťiilor sau protestelor (cuiva). A ├«nchide ochii = a) a cobor├« pleoapele, acoperind globii oculari; b) a se preface c─â nu observ─â ceva; a trece cu vederea; c) (de obicei ├«n construc╚Ťii negative) a dormi; d) a muri. A ├«nchide (cuiva) ochii = a fi l├óng─â cineva ├«n clipa mor╚Ťii. (Refl.) A i se ├«nchide ochii = a fi foarte obosit. ÔÖŽ Refl. (Despre r─âni) A se cicatriza. 3. Tranz. A ├«ntrerupe, potrivit orarului stabilit, activitatea unei institu╚Ťii, a unei ├«ntreprinderi, a unui local; p. ext. a suspenda activitatea, a desfiin╚Ťa. 4. Tranz. A ├«ncheia o ac╚Ťiune, a-i pune cap─ât. ÔÖŽ A opri func╚Ťionarea unui mecanism, a unui aparat, a unui circuit etc. 5. Tranz. A izola o fiin╚Ť─â ├«ntr-un spa╚Ťiu ├«nchis, ├«ngr─âdit; a b─âga la ├«nchisoare; fig. a ╚Ťine departe de lume. ÔÖŽ Refl. A se retrage, a se izola. ÔÖŽ Fig. A con╚Ťine, a cuprinde ceva. 6. Tranz. A ├«ngr─âdi, a ├«mprejmui o curte, un teren etc. spre a delimita sau spre a opri accesul. ÔÖŽ A bara o cale de comunica╚Ťie; a opri, a ├«mpiedica trecerea. ÔÖŽ Refl. (Despre drumuri) A ajunge la un punct de unde nu mai poate continua, a se ├«nfunda. 7. Refl. (Despre cer, p. ext. despre vreme) A se ├«ntuneca, a se ├«nnora. ÔÖŽ (Despre obiecte colorate, p. ext. despre culori) A c─âp─âta o nuan╚Ť─â mai ├«ntunecat─â. ÔÇô Lat. includere.
├ÄNCH├ŹS1 s. n. ├Änchidere. ÔÇô V. ├«nchide.
├ÄNCH├ŹS2, -─é, ├«nchi╚Öi, -se, adj. 1. (Despre u╚Öi, ferestre, capace etc.) Care acoper─â deschiz─âtura ├«n dreptul c─âreia este a╚Öezat sau fixat (prin balamale). ÔÖŽ (Despre obiecte care au p─âr╚Ťi mobile pentru a se ├«nchide ╚Öi deschide) Cu u╚Öa sau cu capacul fixat sau ├«ncuiat. ÔŚŐ Expr. Se joac─â cu casa ├«nchis─â, se spune despre un spectacol la care s-au v├óndut de mai mult─â vreme toate biletele. ÔÖŽ (Despre vehicule) F─âr─â capot─â pliabil─â, cu acoperi╚Ö ╚Öi pere╚Ťi fic╚Öi; (despre mijloace de locomo╚Ťie) acoperit. ÔŚŐ Tr─âsur─â ├«nchis─â = cupeu. 2. (Despre obiecte care se pot desface) Cu marginile sau cu p─âr╚Ťile componente al─âturate, ├«mpreunate. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ochii ├«nchi╚Öi = a) f─âr─â o cercetare prealabil─â; superficial; b) foarte u╚Öor, f─âr─â dificult─â╚Ťi. 3. (Despre institu╚Ťii, ├«ntreprinderi, localuri) Care ╚Öi-a ├«ntrerupt temporar sau definitiv activitatea. 4. (Despre cur╚Ťi, terenuri) ├Ängr─âdit, ├«mprejmuit. ÔÖŽ (Despre c─âi de comunica╚Ťie) Cu circula╚Ťia oprit─â, ├«ntrerupt─â. 5. Fig. (Despre ╚Öedin╚Ťe, adun─âri) Care se ╚Ťine ├«ntr-un cerc restr├óns, f─âr─â participarea unor persoane str─âine de organiza╚Ťia, de societatea etc. respective. 6. (Despre oameni) Care este ╚Ťinut ├«n ├«nchisoare; de╚Ťinut. 7. Fig. (Despre oameni ╚Öi despre caracterul lor) Retras, izolat. ÔÖŽ (Despre aer) St─âtut, viciat. 8. (Despre cer) ├Ännorat, ├«ntunecat; (despre vreme) cu cerul ├«nnorat; ur├ót, ploios. ÔÖŽ (Despre culori) Situat, ├«n gama culorilor, mai aproape de negru dec├ót de alb. ÔÖŽ (Despre sunete, voce) Lipsit de sonoritate. ÔŚŐ Vocal─â ├«nchis─â = vocal─â ├«n timpul articul─ârii c─âreia canalul fonator este str├ómtat, limba fiind mai apropiat─â de cerul gurii dec├ót ├«n timpul articul─ârii unei vocale deschise. Silab─â ├«nchis─â = silab─â terminat─â ├«n consoan─â. ÔÇô V. ├«nchide.
├ÄNCH├ŹDE, ├«nch├şd, vb. III. (├Än opozi╚Ťie cu deschide) 1. Tranz. A mi╚Öca (din balamale) o u╚Ö─â, o fereastr─â, un capac etc., astfel ├«nc├«t s─â acopere o deschiz─âtur─â corespunz─âtoare. Dup─â ce Trandafira ├«nchise fereastra, oft├«nd, T─âun trase perdeaua. CAMILAR, TEM. 226. Vitoria intr─â ╚Öi ├«nchise u╚Öa dup─â d├«nsa. SADOVEANU, B. 38. Dracii tronc! ├«nchid poarta dup─â Ivan. CREANG─é, P. 311. ÔŚŐ Refl. pas. Pentru ce nu s-a ├«nchis c├«inele c├«nd ╚Ötia╚Ťi c─â vine vama? BART, S. M. 101. Uli╚Ťele adorm, obloanele se ├«nchid. EMINESCU, N. 51. ÔÖŽ A ├«ncuia (cu cheia, cu z─âvorul); a z─âvor├«. ÔŚŐ Expr. A ├«nchide cu cheia (sau cu lac─âtul) = a ├«ncuia. Deschide u╚Öa... ÔÇô Nu pot, c─â m-o ├«nchis mo╚Öu-meu cu cheia. ALECSANDRI, T. I 316. ÔÖŽ (Cu privire la spa╚Ťii sau ├«nc─âperi) A acoperi, a astupa deschiz─âtura. ├Änchide geamantanul. ├Änchide dulapul. ├Änchide odaia. Ôľş Ici era tarapanaua, scund─â, ├«nchis─â cu por╚Ťi de fier, ├«n care se t─âiau banii cu chipul domnului. SADOVEANU, O. I 509. ÔŚŐ Refl. pas. Unde ne ducem c├«nd morm├«ntul asupra-ne s-a-nchis? MACEDONSKI, O. I 48. 2. Tranz. (Cu determin─âri variate, sensul reie╚Öind din acestea) A ├«nchide umbrela = a str├«nge (ap─âs├«nd pe mecanism) marginile umbrelei, adun├«ndu-le laolalt─â. A ├«nchide cartea (sau caietul) = a ├«mpreuna toate foile unei c─âr╚Ťi (sau ale unui caiet) ├«ntr-un singur tot. A ├«nchide paranteza = a pune, ├«n scris, partea a doua a semnului parantezei, la locul cuvenit; fig. a termina o digresiune introdus─â ├«n cursul unei vorbiri sau al unei scrieri. A ├«nchide gura = a apropia buzele ╚Öi f─âlcile una de alta. (Expr.) A ├«nchide cuiva gura = a face pe cineva s─â tac─â, a pune cap─ât obiec╚Ťiilor sau protestelor cuiva. A ├«nchide ochii = a) a cobor├« pleoapele acoperind globii ochilor. ├Änchise ochii ╚Öi se g├«ndi la conacele toate... cu magazii. DUMITRIU, N. 15. Ochii t─âi pe jum─âtate de-i ├«nchizi... Fericit m─â simt atuncea cu asupra de m─âsur─â. EMINESCU, O. I 82. Sim╚Ťind picioarele-mi sl─âbind, am ├«nchis ochii. NEGRUZZI, S. I 54; b) a se preface c─â nu observ─â, a trece cu vederea, a admite compromisuri. Va fi obligat─â a ├«nchide ochii asupra multor condi╚Ťii din tratatul de la San Stefano. ALECSANDRI, S. 103; c) (mai ales ├«n construc╚Ťii negative) a dormi. Toat─â noaptea, plin de grij─â, n-a ├«nchis ochii. BASSARABESCU, V. 45. Culc─â-te, frumoas─â doamn─â, n-ai ├«nchis ochii toat─â noaptea. DELAVRANCEA, A. 124. Zori de ziu─â se revars─â ╚śi ochii ├«nc─â n-am ├«nchis. CONACHI, P. 106; d) a muri. ├Än c├«teva zile a ├«nchis ochii t─âcut, f─âr─â murmur, f─âr─â un cuv├«nt. MIRONESCU, S. A. 121. P├«n─â n-o ├«nchide ochii ╚Öoimanul, s─â nu vorbim dec├«t boierilor cu meteahn─â. DELAVRANCEA, A. 55. Dup─â ce o-nchide el ochii, fire╚Öte, dumneata ai s─â fii mai mare ├«ntre clironomi. CARAGIALE, O. III 38. A ├«nchide (cuiva) ochii = a fi l├«ng─â cineva ├«n ceasul mor╚Ťii, a-i da (cuiva) ultimele ├«ngrijiri. (Refl.) A i se ├«nchide (cuiva) ochii = a-i fi (cuiva) tare somn, a c─âdea de somn. ÔÖŽ Refl. (Despre r─âni) A se cicatriza. Ursul se uit─â ╚Öi v─âz├«nd osul zmeului, puse gura ╚Öi supse rana... p├«n─â ce se ├«nchise ╚Öi se vindec─â. ISPIRESCU, L. 345. 3. Tranz. (Cu privire la institu╚Ťii, ├«ntreprinderi, localuri) A ├«ntrerupe activitatea (periodic, potrivit orariului stabilit); p. ext. a ├«nceta activitatea, a desfiin╚Ťa. Eram tot mai mult amenin╚Ťa╚Ťi s─â ├«nchidem uzina. CAMIL PETRESCU, U. N. 57. ÔŚŐ Refl. pas. ├Ändat─â ce magazinele au ├«nceput s─â se ├«nchid─â, Leib a fost chemat ├«n─âuntru. SAHIA, N. 103. (Cu alt─â construc╚Ťie) S├«ntem ├«n 1935... Dasc─âlii vor p─âr─âsi catedrele. N-au mai primit simbrie de mult. ╚śtie cineva c├«te fabrici ╚Öi-au ├«nchis por╚Ťile? SAHIA, N. 63. 4. Tranz. A ├«ncheia o activitate, a-i pune cap─ât. A ├«nchis ╚Öedin╚Ťa. ÔŚŐ Refl. pas. Vine un moment al anului c├«nd dodat─â v├«n─âtoarea se ├«nchide. ODOBESCU, S. III 37. ÔÖŽ (Cu privire la mecanisme, aparate, circuite etc.) A opri func╚Ťionarea. A ├«nchis lumina. ÔÖŽ (Cu privire la circuite electrice) A stabili leg─âtura ├«ntre p─âr╚Ťile unui circuit, pentru a permite trecerea curentului electric. 5. Tranz. (Cu privire la fiin╚Ťe) A a╚Öeza ├«ntr-un spa╚Ťiu ├«nchis, a izola de lume, a r─âpi (cuiva) libertatea. [Dionis] a r├«s de furie ╚Öi-a-nchis ├«n turn pe critic. CO╚śBUC, P. I 85. C├«nd ar ╚Öti tat─âl meu c─â m─â duc la bal... m-ar ├«nchide la mon─âstire. ALECSANDRI, T. I 85. ÔÖŽ Refl. A se retrage, a se izola. Octav... p─âr─âsise via╚Ťa acestei lumi ╚Öi se ├«nchisese ├«n m─ân─âstire. GALACTION, O. I 224. S-a ├«nchis ├«ntr-o gr─âdin─â. EMINESCU, N. 27. Coconul Andronache s-a ├«nchis ├«n cabinetul s─âu. NEGRUZZI, S. I 79. [Dobitoace] ce s─â ├«nchid ├«n cojile lor. GOLESCU, ├Ä. 49. ÔŚŐ Fig. Nu m─â pot ├«nchide ├«n trecut Ca omida ├«n gogoa╚Öa de m─âtas─â. BENIUC, V. 25. Se ├«nchisese ├«ntr-o t─âcere ├«nd─âr─âtnic─â. SADOVEANU, P. M. 17. Se ├«nchidea ├«n sine, se izola ├«n durerea ei ╚Öi evita s─â fie v─âzut─â de lume. BART, E. 305. ÔÖŽ Fig. A cuprinde, a con╚Ťine. Iat─â ╚Öi repeti╚Ťiile acestea chibzuite, proprii poeziei populare, ├«nchiz├«nd ├«n ele o muzicalitate deosebit─â. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 179, 7/6. Toate scrisorile ├«nchideau ├«n ele durerea. SADOVEANU, O. I 310. 6. Tranz. (Cu privire la locuri, terenuri, cur╚Ťi) A ├«ngr─âdi, a ├«mprejmui (spre a delimita sau spre a opri accesul). O roat─â mare de mesteceni f─âcea un zid alb, care ├«nchidea ierb─ârii mirositoare, ├«nalte p├«n─â-n br├«u. SADOVEANU, O. I 314. ÔÖŽ (Cu privire la c─âi de comunica╚Ťie) A pune un obstacol (care opre╚Öte trecerea); a bara. C├«teva luni pe an, ghea╚Ťa ├«nchide ╚Öi drumul larg al Dun─ârii. BART, E. 309. M─â, cel cu tr─âsura... f─â ├«nainte... Ce-ai ├«nchis ╚Öoseaua? ALECSANDRI, T. 399. ÔŚŐ (Poetic) Oameni r─âi... ├Ämi tot ├«nchid c─ârarea. CO╚śBUC, P. I 118. ÔÖŽ Refl. A se ├«nfunda. Deodat─â vezi ├«naintea trenului c─â drumul se ├«nchide, un munte n─âruit astup─â valea de-a curmezi╚Öul. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 33. Merg├«nd el tot ├«nainte prin codri ├«ntuneco╚Öi, de la un loc se ├«nchide calea. CREANG─é, O. A. 228. 7. Refl. (Despre cer, p. ext. despre vreme) A se ├«ntuneca, a se ├«nnora. ÔÖŽ (Despre obiecte colorate) A c─âp─âta o nuan╚Ť─â mai ├«ntunecat─â. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: ├«nch├şz (CARAGIALE, O. III 59).
├ÄNCH├ŹS, -─é, ├«nchi╚Öi, -se, adj. 1. (Despre u╚Öi, ferestre, capace etc.) A╚Öezat astfel ├«nc├«t s─â acopere o deschiz─âtur─â corespunz─âtoare. Ce-cm uitat? ├Änchis─â u╚Öa De la tind─â. CO╚śBUC, P. I 105. L-am g─âst la poart─â-nchis─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 52. ÔÖŽ (Despre obiecte care au p─âr╚Ťi mobile pentru a se ├«nchide ╚Öi deschide) Cu u╚Öa sau capacul fixat sau ├«ncuiat pentru a nu permite accesul liber. Dulap ├«nchis. ÔÖŽ (Adesea cu determin─âri introduse prin prep. ┬źcu┬╗) ├Äncuiat. ├Än aceast─â odaie ├«nchis─â cu cheia pentru ca copiii s─â nu intre, Eminovici se t─âinuia c├óteodat─â spre a-╚Öi face socotelile. C─éLINESCU, E. 50. ÔŚŐ Expr. Se joac─â cu casa ├«nchis─â, se zice despre un spectacol la care s-au v├«ndut de mai ├«nainte toate biletele. ÔÖŽ (Despre vehicule) Cu capota fixat─â de caroserie; (despre mijloace de locomo╚Ťie) acoperit. Automobil ├«nchis. Ôľş Tr─âsur─â ├«nchis─â = cupeu. M─â puser─â ├«ntr-o tr─âsur─â ├«nchis─â ╚Öi merser─âm la dinan. BOLINTINEANU, O. 407. 2. (Despre obiecte care se pot desface) Cu marginile (sau cu p─âr╚Ťile componente) ├«mpreunate, al─âturate; str├«ns, nedesf─âcut. Carte ├«nchis─â. ÔŚŐ (Despre ochi, gur─â, p. ext. despre pleoape sau gene) A luat m─ârul ╚Öi l-a privit c├«teva clipe printre pleoapele pe jum─âtate ├«nchise. BOGZA, ╚Ü. 18. Bolnava sta cu ochii ├«nchi╚Öi. BART, E. 383. Se uit─â lung la d├«nsul, dar gura-nchis─â-i tace. EMINESCU, O. I 93. ├Än ochii ei cei limpezi, sub genele-i ├«nchise, O lume e de visuri, o lume de senin. id. O. IV 83. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ochii ├«nchi╚Öi = a) f─âr─â o cercetare prealabil─â, superficial. A lucrat cu ochii ├«nchi╚Öi, b) foarte u╚Öor, f─âr─â dificultate. Am f─âcut calculul cu ochii ├«nchi╚Öi. 3. (Despre un teren, o curte) ├Ängr─âdit, ├«mprejmuit. Curte ├«nchis─â. ÔÖŽ (Despre c─âi de comunica╚Ťie) Pe care nu se mai poate circula, cu circula╚Ťia oprit─â, ├«ntrerupt─â sau devenit─â imposibil─â. ÔÖŽ (Despre un circuit de materiale) Oprit, ├«ntrerupt. ÔÖŽ (Despre un circuit electric) Ne├«ntrerupt. 4. (Despre localuri, institu╚Ťii, ├«ntreprinderi) Care ╚Öi-a ├«ntrerupt activitatea (conform orarului sau definitiv). 5. (Despre persoane) ╚Üinut ├«n ├«nchisoare, de╚Ťinut. (Substantivat) ├Än prima zi m-am ├«mprietenit cu copacii ╚Öi cu c├«nii, a doua zi cu p─âzitorii temni╚Ťii, ╚Ö-a treia zi cu ├«nchi╚Öii. VLAHU╚Ü─é, N. 157. Pe zefiri ├«mi vin suspine De la-nchi╚Öii chinui╚Ťi. BOLLIAC, O. 196. 6. Fig. (Despre o ╚Öedin╚Ť─â, o reuniune etc.) Care se ╚Ťine numai cu membrii titulari, f─âr─â persoane din afar─â. 7. Fig. (Despre oameni ╚Öi despre caracterul lor) Retras, izolat, necomunicativ. Se g├«ndi omul ╚Öi r├«se mult, ├«nchis ├«n sine. DUMITRIU, N. 146. Ion ─âsta era o fire ├«nchis─â. AG├ÄRBICEANU, S. P. 14. T─âcut, ├«nchis, el abia r─âspundea la ├«ntreb─âri. BART, E. 91. ÔÖŽ (Despre aer, ├«n opozi╚Ťie cu proasp─ât, curat) St─âtut, viciat. 8. (Despre culori) Situat, ├«n gama culorilor, mai aproape de negru dec├«t de alb. Prin deschiz─âtura p─âtrat─â, puteau vedea cerul, care ├«n diminea╚Ťa aceasta era albastru-├«nchis. DUMiTRIU, N. 135. ÔŚŐ Fig. Precum ├«i slova scris─â, A╚Öa mi-i inima-nchis─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 130. ÔÖŽ (Despre cer) ├Ännorat, ├«ntunecat. Ochii ei somnoro╚Öi caut─â-n sus, cerul e-nchis din toate p─âr╚Ťile. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 89. ÔÖŽ (Despre sunete, voce) Lipsit de sonoritate. ├Ä╚Öi istorisi durerea pe c├«t putu, cu glasu-i ├«nchis, asemenea sunetului unui h├«rb de lut. MIRONESCU, S. A. 33.
├«nch├şde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nch├şd, 1 pl. ├«nch├şdem, perf. s. 1 sg. ├«nchis├ęi, 1 pl. ├«nch├şser─âm; conj. prez. 3 s─â ├«nch├şd─â; ger. ├«nchizß║ąnd, part. ├«nch├şs
├«nch├şs s. n.
├«nch├şde vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nch├şd, perf. s. 1 sg. ├«nchis├ęi, 1 pl. ├«nch├şser─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nch├şd─â; part. ├«nch├şs
├ÄNCH├ŹDE vb. v. asedia, ├«mpresura, ├«ncercui, ├«nconjura.
├ÄNCH├ŹDE vb. 1. v. ├«ncuia. 2. a (se) fereca, a (se) ├«ncuia, a (se) z─âvor├«. (A ~ o cas─â, o u╚Ö─â; s-a ~ ├«n cas─â.) 3. v. astupa. 4. v. obtura. 5. a opri. (A ~ apa, gazele.) 6. v. ├«ncheia. 7. v. bloca. 8. v. ├«nfunda. 9. v. ├«mprejmui. 10. v. aresta. 11. a b─âga, a pune, a v├ór├«. (├Äl ~ la arest.) 12. v. cicatriza. 13. a ispr─âvi, a ├«ncheia, a sf├ór╚Öi, a termina. (S─â ~ discu╚Ťia.) 14. v. ├«ntuneca. 15. v. ├«nnora. 16. v. strica.
├ÄNCH├ŹS adj. 1. v. ├«ncuiat. 2. v. astupat. 3. v. ├«nfundat. 4. v. oprit. 5. v. ├«ncheiat. 6. v. ├«mprejmuit. 7. v. arestat. 8. v. cicatrizat. 9. ├«ntunecat, mohor├ót, sumbru. (Culoare ~.) 10. v. ├«nnorat. (Vreme ~.) 11. (FON.) (├«nv.) jos. (Vocale ~.)
├ÄNCH├ŹS adj. v. insociabil, moroc─ânos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomor├ót, taciturn, t─âcut, ur├«cios, ursuz.
A ├«nchide Ôëá a deschide
├Änchis Ôëá deschis, liber
├«nch├şde (├«nch├şd, ├«nch├şs), vb. ÔÇô 1. A mi╚Öca o u╚Ö─â, o fereastr─â, un capac, etc. pentru a acoperi deschiz─âtura corespunz─âtoare. ÔÇô 2. A ├«mprejmui, a ├«nconjura cu un gard. ÔÇô 3. A interzice, a opri. ÔÇô 4. A termina, a sf├«r╚Öi, a pune cap─ât. ÔÇô 5. A b─âga la ├«nchisoare. ÔÇô 6. A v├«r├«, a ascunde ├«ntr-un spa╚Ťiu ├«nchis. ÔÇô 7. A astupa. ÔÇô 8. (Refl.) Despre r─âni, a se cicatriza. ÔÇô 9. (Refl.) Despre culori, a deveni mai ├«nchis─â ori mai intens─â. ÔÇô Mr. nclÔÇÖid, nclÔÇÖi╚Öu, nclÔÇÖidire; megl. anclÔÇÖid, anclÔÇÖi╚Ö, istr. (─â)nclÔÇÖid, (─ân)clÔÇÖi╚Ö. Lat. includ─Ľre, cu sensurile lui cl(a)ud─Ľre (Pu╚Öcariu 816; Candrea-Dens., 368; REW 1967; DAR), cf. it. chiudere, prov. claure, fr. clore, cat. clourer, v. port. chouvir. ÔÇô Der. ├«nchis, adj. (care acoper─â o deschiz─âtur─â, ├«ncuiat; de culoare ├«nchis─â, ├«ntunecat; taciturn, ab─âtut, trist); ├«nchis, s. m. (ostatic, prizonier); ├«nchiz─âtoare, s. f. (dispozitiv de ├«nchidere); ├«nchiz─âtur─â, s. f. (├«mprejmuire); ├«nchisoare, s. f. (deten╚Ťie; temni╚Ť─â, carcer─â; ├«mprejmuire). ÔÇô Cf. deschide.
A ├ÄNCH├ŹDE ├«nch├şd tranz. (├«n opozi╚Ťie cu a deschide) 1) (u╚Öi, ferestre, por╚Ťi etc.) A aplica la deschiz─âtura corespunz─âtoare (pentru a ├«mpiedica trecerea dintr-o parte ├«n alta). ~ o camer─â. 2) (valize, sertare, sticle etc.) A face s─â nu mai aib─â o deschiz─âtur─â sau o trecere aplic├ónd piesa corespunz─âtoare (u╚Öa, capacul, dispozitivul etc.). ÔŚŐ ~ cuiva gura a face pe cineva s─â tac─â. ~ ochii a) a ├«mpreuna pleoapele; b) a trece voit cu vederea; c) a adormi; d) a muri. A nu ~ nici un ochi (toat─â noaptea) a nu dormi deloc. ~ cuiva ochii a se afla l├óng─â cineva ├«n ceasul mor╚Ťii. 3) fig. (o curte, un teren etc.) A cuprinde de jur ├«mprejur (cu un gard, cu un zid); a ├«mprejmui. 4) (caiete, c─âr╚Ťi etc.) A face s─â nu mai fie desf─âcut, ├«mpreun├ónd copertele. 5) (├«ntreprinderi, institu╚Ťii, localuri etc.) A desfiin╚Ťa, suspend├ónd activitatea. 6) (adun─âri, ╚Öedin╚Ťe etc.) A face s─â ia sf├ór╚Öit.7) (aparate, mecanisme etc.) A face s─â nu mai func╚Ťioneze. ~ radioul. 8) (infractori, criminali etc.) A priva de libertate. A-l ~ la arest. 9) fig. ├«nv. A cuprinde ├«n sine; a con╚Ťine.10) (c─âi de comunica╚Ťie) A face s─â nu poat─â fi exploatat; a bara; a bloca. ~ drumul. /<lat. includere
A SE ├ÄNCH├ŹDE m─â ├«nch├şd intranz. 1) (despre c─âi de comunica╚Ťie) A se termina pe nea╚Öteptate; a nu mai avea continuare; a se ├«nfunda. 2) (despre r─âni) A ├«nceta de a mai supura (prinz├ónd coaj─â). 3) A deveni mai ├«ntunecat (sub ac╚Ťiunea unor factori externi). Culoarea s-a ├«nchis. 4) (despre persoane) A se izola de tumultul vie╚Ťii, tr─âind ├«n singur─âtate; a se retrage; a se pustnici; a se izola. S-a ├«nchis ├«n sine. 5) (despre unele flori) A-╚Öi str├ónge petalele ├«mpreun├óndu-le. 6) (despre perspective, posibilit─â╚Ťi etc.) A ├«nceta de a mai fi real. /<lat. includere
├ÄNCH├ŹS ~s─â (~╚Öi, ~se) 1) v. A ├ÄNCHIDE ╚Öi A SE ├ÄNCHIDE. ÔŚŐ Cu ochii ~╚Öi a) f─âr─â aten╚Ťie, superficial; b) f─âr─â a ├«nt├ómpina vreo greutate; foarte u╚Öor. 2) (despre adun─âri, ╚Öedin╚Ťe etc.) La care particip─â numai membrii organiza╚Ťiei. 3) (despre persoane ╚Öi despre caracterul lor) Care este pu╚Ťin comunicativ; retras; nesociabil. 4) (despre aer) Care st─â ne├«mprosp─âtat de mult timp; st─âtut. 5) (despre sunete, voce) Care nu are rezonan╚Ť─â; lipsit de sonoritate; surd; ├«nfundat. Vocal─â ~s─â. /v. a ├«nchide
├«nchide v. 1. a coprinde ├«ntrÔÇÖun spa╚Ťiu dat: lÔÇÖa ├«nchis ├«ntrÔÇÖo cetate; 2. a astupa ceea ce e deschis: a ├«nchide u╚Öa; 3. a opri trecerea: a ├«nchide un drum; 4. fig. a pune cap─ât: a ├«nchide o discu╚Ťie; 5. a se cicatriza (de o ran─â). [Lat. INCLUDERE].
├«nchis a. 1. coprins ├«ntrÔÇÖun loc anumit: drum ├«nchis ├«ntre dealuri; 2. ├«ntemni╚Ťat: a sta ├«nchis doi ani; 3. ├«ntunecat (de fa╚Ť─â sau de colori): albastru ├«nchis. [Lat. INCLUSUS].
├«nch├şd, -ch├şs, a -ch├şde v. tr. (lat. [in]cl├║dere ╚Öi [in]chiudere, pv. claure, fr. clore, cat. clourer, vpg. chouvir, V. des-chid, con-clud). Pun ├«ntrÔÇÖun spa╚Ťi┼ş separat pin p─âre╚Ť─ş: a ├«nchide bani─ş ├«n lad─â, un vinovat ├«n arest. Astup intrarea unu─ş loc: a ├«nchide o cas─â, o curte, un port, un drum, o carte. Cicatrizez, vindec: a ├«nchide o ran─â (╚Öi fig.), o durere. Fig. Termin, pun cap─ât, finesc: a ├«nchide discusiunea. ─Čes ultimu: a ├«nchide balu, t├«rgu. V. refl. Devin de o coloare ma─ş ├«ntunecat─â: aluatu pr─âjit se ├«nchide. ├Änchid u╚Öa, ├«nchid casa pin ajutoru u╚Öi─ş. Fig. ├Änchid gura, tac. ├Änchid cu─şva gura, ├«l fac s─â nu ma─ş vorbeasc─â (├«nfrico╚Ö├«ndu-l sa┼ş d├«ndu-─ş ban─ş). ├Änchid ochi─ş, mor. ├Änchid ochi─ş (fa╚Ť─â de un fapt), ├«l tolerez, m─â fac c─â nu v─âd (V. coniven╚Ť─â). ├Änchid cu─şva ochi─ş, asist la moartea lu─ş ╚Öi-─ş las ├«n jos pleoapele ca s─â nu r─âm├«n─â deschise.
├«nch├şs, -─â adj. (d. ├«nchid. V. inclus). Cuprins ├«ntre p─âre╚Ť─ş sa┼ş ├«ngr─âdit: ban─ş ├«nchi╚Ö─ş ├«n lad─â, sat ├«nchis ├«ntre mun╚Ť─ş. Pus la ├«nchisoare: om ├«nchis. Fig. Necomunicativ, t─âcut, mocnit: om ├«nchis. ├Äntunecat: coloare ├«nchis─â. ├Änfundat: sunet ├«nchis. Adv. ├Än mod ├«nchis, ├«nfundat: a r─âsuna ├«nchis.
închide vb. v. ASEDIA. ÎMPRESURA. ÎNCERCUI. ÎNCONJURA.
├ÄNCHIDE vb. 1. a ├«ncuia, a pune, a trage. (A ~ z─âvorul la u╚Ö─â.) 2. a (se) fereca, a (se) ├«ncuia, a (se) z─âvor├«. (A ~ o cas─â, o u╚Ö─â; s-a ~ ├«n cas─â.) 3. a (se) acoperi, a (se) astupa. (A ~ o deschiz─âtur─â.) 4. a (se) astupa, a (se) ├«nfunda, a (se) obtura. (A ~ un canal, o conduct─â.) 5. a opri. (A ~ apa, gazele.) 6. a ├«ncheia, (reg.) a ├«mbumba. (A ~ o hain─â.) 7. a astupa, a bara, a bloca. (Z─âpada ~ drumul.) 8. a se ├«nfunda. (Drumul se ~.) 9. a ├«mprejmui, a ├«nconjura, a ├«ngr─âdi, (├«nv. ╚Öi pop.) a ocoli, (pop.) a ╚Ť─ârcui, (reg.) a prejmui. (A ~ un teren cu un gard.) 10. (JUR.) a aresta, a de╚Ťine, a ├«ntemni╚Ťa, a re╚Ťine, (├«nv. ╚Öi reg.) a robi, (├«nv.) a arest─âlui, a arestui, a popri, a temni╚Ťa, a z─âvor├«. (Ho╚Ťul a fosl ~ mai mult─â vreme.) 11. a b─âga, a pune, a v├«r├«. (├Äl ~ la arest.) 12. (MED.) a se cicatriza, a se vindeca. (Rana s-a ~.) 13. a ispr─âvi, a ├«ncheia, a sf├«r╚Öi, a termina. (S─â ~ discu╚Ťia.) 14. a se ├«ntuneca. (Culoarea s-a ~.) 15. a se ├«nnegura, a se ├«nnora, a se ├«ntuneca, a se mohor├«, a se posomor├«. (Cerul s-a ~.) 16. a se mohor├«, a se posomor├«, a se strica. (Vremea s-a ~.)
închis adj. v. INSOCIABIL. MOROCĂNOS. MUT. NECOMUNICATIV. NEPRIETENOS. NESOCIABIL. POSAC. POSOMORÎT. TACITURN. TĂCUT. URÎCIOS. URSUZ.
├ÄNCHIS adj. 1. ferecat, ├«ncuiat, z─âvor├«t. (Cas─â, u╚Ö─â ~.) 2. acoperit, astupat. (O deschiz─âtur─â ~.) 3. astupat, ├«nfundat, (pop.) pecetluit. (Sticl─â ~.) 4. oprit. (Gazele s├«nt ~.) 5. ├«ncheiat, (reg.) ├«mbumbat. (Hain─â ~.) 6. ├«mprejmuit, ├«ngr─âdit. (Un teren ~.) 7. (JUR.) arestat, de╚Ťinut, ├«ntemni╚Ťat, re╚Ťinut, (├«nv.) poprit. (Persoane ~ ╚Öi persoane libere.) 8. (MED.) cicatrizat, vindecat. (Ran─â ~.) 9. ├«ntunecat. (Culoare ~.) 10. ├«nnegurat, ├«nnorat, ├«ntunecat, ├«ntunecos, mohor├«t, neguros, noros, p├«clos, plumbuit, plumburiu, posomor├«t, ur├«t, (├«nv.) ponegrit. (Vreme ~.) 11. (FON.) (├«nv.) jos. (Vocale ~.)
├ÄNCH├ŹS, -─é adj. (< ├«nchide < lat. includere): ├«n sintagmele silab─â ├«nchis─â ╚Öi vocal─â ├«nchis─â (v.).
a ├«nchide fereastra expr. (╚Öc.) a nu copia dup─â fi╚Ťuic─â; a nu folosi metode frauduloase de copiere ├«n timpul unui examen.
a închide ochii (într-o chestiune) expr. a mușamaliza, a trece sub tăcere (o chestiune).
a ├«nchide pianul expr. (intl.) a p─âstra un secret, a-╚Öi ╚Ťine gura.
a închide pliscul expr. a tăcea.
a închide pliscul cuiva expr. a face pe cineva să tacă, a reduce pe cineva la tăcere.
a închide ușa pe dinafară! expr. pleacă!, ieși!

închis dex online | sinonim

închis definitie

Intrare: închide
închide verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: închis (adj.)
închis 1 adj. adjectiv
Intrare: închis (s.n.)
închis 2 s.n. (numai) singular substantiv neutru