Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ├«nchiria

├ÄNCHIRI├ü, ├«nchiriez, vb. I. Tranz. A da sau a lua ├«n folosin╚Ť─â temporar─â un bun mobil sau imobil, ├«n schimbul unei chirii. [Pr.: -ri-a] ÔÇô Din [a da sau a lua] ├«n chirie.
├ÄNCHIRI├ü, ├«nchiriez, vb. I. Tranz. A da sau a lua ├«n folosin╚Ť─â temporar─â un bun mobil sau imobil, ├«n schimbul unei chirii. [Pr.: -ri-a] ÔÇô Din [a da sau a lua] ├«n chirie.
├ÄNCHIRI├ü, ├«nchiriez, vb. I. Tranz. A da sau a lua (un bun mobil sau imobil) ├«n folosin╚Ť─â temporar─â, ├«n schimbul unei chirii. M├«ine va ├«nchiria o camer─â str├«mt─â c├«t s─â cuprind─â un pat. C. PETRESCU, C. V. 30. ├Änchiriase un mic apartament ├«n strada Arma╚Öului. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 81. Spunea c─â are la Pera ╚Öase case mari ╚Öi c─â numai pe dou─â le ├«nchiriaz─â; ├«n celelalte patru ╚Öade ea. BOLINTINEANU, O. 272. Timp de mai mul╚Ťi ani m-ai obligat s─â ├«nchiriez ╚Öaptesprezece case ╚Öi s─â le p─âr─âsesc f─âr─â a le locui. ALECSANDRI, T. I 374. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ri-a.
├«nchiri├í (a ~) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 ├«nchiri├íz─â, 1 pl. ├«nchiri├ęm (-ri-em); conj. prez. 3 s─â ├«nchiri├ęze; ger. ├«nchiri├şnd (-ri-ind)
├«nchiri├í vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. ├«nchiri├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nchiri├íz─â, 1 pl. ├«nchiri├ęm (sil. -ri-em); conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nchiri├ęze; ger. ├«nchiri├şnd (sil. -ri-ind)
ÎNCHIRIÁ vb. (înv. și pop.) a tocmi, (înv. și reg.) a năimi, (înv.) a prinde. (A ~ o cameră, o trăsură.)
A ├ÄNCHIRI├ü ~├ęz tranz. (mijloace de transport, imobile, obiecte etc.) 1) A lua ├«n chirie. 2) A da ├«n chirie. /├«n + chirie
închirià v. a da sau a lua cu chirie o casă, o trăsură, etc.
├«nchiri├ęz v. tr. Da┼ş cu chirie: a ├«nchiria cu─şva o cas─â. Ia┼ş cu chirie: a ├«nchiria de la cineva o cas─â.
ÎNCHIRIA vb. (înv. și pop.) a tocmi, (înv. și reg.) a năimi, (înv.) a prinde. (A ~ o cameră, o trăsură.)

închiria dex online | sinonim

închiria definitie

Intrare: închiria
închiria verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -ri-a