Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru ├«nchipuire

├ÄNCHIPU├Ź, ├«nch├şpui, vb. IV. Tranz. 1. (Cu pronumele ├«n dativ) A-╚Öi face o p─ârere sau o imagine despre cineva sau ceva; a-╚Öi imagina. ÔÖŽ Refl. A se imagina pe sine ├«nsu╚Öi ├«ntr-o situa╚Ťie sau ├«mprejurare. 2. A pl─âsmui cu mintea, cu fantezia; a imagina. 3. A reprezenta, a simboliza; a forma. 4. (Pop.) A face, a ├«ntocmi, a ├«njgheba. ÔÇô ├Än + chip + suf. -ui.
├ÄNCHIPU├ŹRE, (2) ├«nchipuiri, s. f. 1. Faptul, puterea, capacitatea de a(-╚Öi) ├«nchipui; imagina╚Ťie, fantezie. 2. Produs al imagina╚Ťiei; pl─âsmuire, fic╚Ťiune; iluzie; halucina╚Ťie. ÔÖŽ Idee, g├ónd, p─ârere, opinie, presupunere (subiectiv─â, lipsit─â de temei). ÔÖŽ (Rar) Chip, imagine. ÔŚŐ Expr. O ├«nchipuire de... = un fel de..., ceva asem─ân─âtor cu... ÔÇô V. ├«nchipui.
├ÄNCHIPU├Ź, ├«nch├şpui, vb. IV. Tranz. 1. (Cu pronumele ├«n dativ) A-╚Öi face o p─ârere sau o imagine despre cineva sau ceva; a-╚Öi imagina. ÔÖŽ Refl. A se imagina pe sine ├«nsu╚Öi ├«ntr-o situa╚Ťie sau ├«mprejurare. 2. A pl─âsmui cu mintea, cu fantezia; a imagina. 3. A reprezenta, a simboliza; a forma. 4. (Pop.) A face, a ├«ntocmi, a ├«njgheba. ÔÇô ├Än + chip + suf. -ui.
├ÄNCHIPU├ŹRE, (2) ├«nchipuiri, s. f. 1. Faptul, puterea, capacitatea de a(-╚Öi) ├«nchipui; imagina╚Ťie, fantezie. 2. Produs al imagina╚Ťiei; pl─âsmuire, fic╚Ťiune; iluzie; halucina╚Ťie. ÔÖŽ Idee, g├ónd, p─ârere, opinie, presupunere (subiectiv─â, lipsit─â de temei). ÔÖŽ (Rar) Chip, imagine. ÔŚŐ Expr. O ├«nchipuire de... = un fel de..., ceva asem─ân─âtor cu... ÔÇô V. ├«nchipui.
├ÄNCHIPU├Ź, inchipuiesc ╚Öi ├«nch├şpui, vb. IV. 1. Refl. (Cu pronumele ├«n dativ) A-╚Öi face o p─ârere sau o imagine despre un lucru, ├«nainte de a-l vedea sau despre un fapt ├«nainte de a avea loc; a-╚Öi imagina, a crede. ├Änchipuie╚Öte-╚Ťi r─âni╚Ťii, lupt├«nd cu valurile toat─â noaptea. CAMIL PETRESCU, U. N. 328. Greu ╚Öi-ar fi ├«nchipuit cineva o a╚Öa apropiere de sentimente ├«ntre ace╚Öti doi oameni. VLAHU╚Ü─é, O. A. 263. ├Änchipuie╚Öte-╚Ťi, Iliescule... asar─â, c├«nd m-am dus acas─â, ce s─â v─âd? NEGRUZZI, S. I 30. ÔŚŐ (Urmat de o completiv─â direct─â) Nevasta administratorului zise: ├Ä╚Öi ├«nchipuie c─â i-am dat ieri mai pu╚Ťin. DUMITRIU, N. 261. Dac─â ├«╚Öi ├«nchipuie c─â ├«╚Öi bat joc de mine, se ├«n╚Öal─â. CAMIL PETRESCU, U. N. 216. V─â pute╚Ťi ├«nchipui ce vra s─â zic─â a te sc─âlda in Bistri╚Ťa. CREANG─é, A. 28. ÔÖŽ A-╚Öi face o p─ârere (exact─â sau gre╚Öit─â) despre ├«nf─â╚Ťi╚Öarea sau caracterul unei persoane (necunoscut─â sau necunoscut─â bine). Mi-l ├«nchipuiam mai serios. Ôľş Lui Zalmoxis [Dacii] nu-i f─âceau chip cioplit, ci ╚Öi-l ├«nchipuiau sub forma cerului senin. IST. R.P.R. 34. 2. Refl. A se vedea pe sine ├«nsu╚Öi ├«ntr-o situa╚Ťie sau o ├«mprejurare (care n-a avut loc). Vorbind ╚Öi r─âspunz├«ndu-╚Öi singur, inchipuindu-se pe el ├«n lupt─â cu ceilal╚Ťi. DELAVRANCEA, la TDRG. 3. Tranz. A imagina, a proiecta, a alc─âtui. V. inventa, scorni. Unde e-ndr─âzne╚Ťul care-o lume ├«nchipuise ╚śi tr─âia ├«nchis ├«ntr-├«nsa? MACEDONSKI, O. I 276. Ce-a╚Ťi zice, dac-a╚Ö ├«nchipui eu un plan care s─â realizeze dorin╚Ťa d-voastre? ALECSANDRI; T. I 294. Socotin╚Ťa mea este s─â ├«nchipuim ni╚Öte ├«ntreb─âri at├«t de grele, ├«nc├«t s─â nu le poat─â t─âlm─âci. NEGRUZZI, S. I 12. 4. Tranz. A reprezenta, a simboliza; a forma. Deasupra por╚Ťii, crengi de verdea╚Ť─â ├«nchipuiau un arc. PAS, Z. I 121. O mas─â, la un cap─ât al s─âlii ceva mai ├«n─âl╚Ťat, ├«nchipuia tribuna. C─éLINESCU, I. C. 97. Baia era pardosit─â cu tot felul de marmur─â lustruit─â ╚Öi adus─â din me╚Öte╚Öug a╚Öa, ├«nc├«t ├«nchipuia fel de fel de flori, de paseri. ISPIRESCU, L. 38. 5. Tranz. A face, a ├«ntocmi; a ├«njgheba; p. ext. a face rost (de ceva), a procura. Rugai pe prietinul meu... s─â-mi ├«nchipuie un cal potrivit pungii mele. HOGA╚ś, M. N. 7. Tu ai boi, de ce nu-╚Ťi ├«nchipuie╚Öti ╚Ö-un car? CREANG─é, O. A. 147. Fie╚Öcare muncitor ├«╚Öi are locul ├«nchipuit ├«ntocmai ca o gr─âdin─â. GOLESCU, ├Ä. 118. ÔŚŐ Intranz. Femeie h─âi! ia vezi de-nchipuie mai iute de cea mas─â, c─â uite, ne-o c─âzut la gazd─â musafiri fl─âm├«nzi. HOGA╚ś, M. N. 228. 6. Refl. (Construit cu un nume predicativ sau cu o complinire introdus─â prin ┬źca┬╗) A lua chip de..., a se preface, a se transforma, a se deghiza ├«n... B─âie╚Ťii... se ├«nchipuiesc c├«ni, sar la bab─â ╚Öi o tr├«ntesc jos. ╚śEZ. II 61. ├Ämp─âr─âteasa ├«╚Öi ├«ncle╚Öt─â din╚Ťii ├«ntr-un m─âr... Pe dat─â ├«i s─âri inima din loc... iar ea se ├«nchipui o m─âg─âri╚Ť─â. ib. IX 121. ÔÇô Variant─â: chipu├ş vb. IV.
├ÄNCHIPU├ŹRE, (2) ├«nchipuiri, s. f. 1. Faptul, puterea, capacitatea de a ├«nchipui; imagina╚Ťie, fantezie. Vede ├«n ├«nchipuire, ca o ademenire, ora╚Öul cu larm─â, str─âzile sc─âldate de lumin─â, furnicarul de lume. C. PETRESCU, S. 52. Hot─âr├«t, ├«nchipuirea nu m─â ├«n╚Öelase. CARAGIALE, O. III 232. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea. EMINESCU, O. IV 110. ÔŚŐ Fig. ├Änchipuirea ├«╚Öi str├«nge-a sa arip─â. ALECSANDRI, P. A. 111. 2. Produsul imagina╚Ťiei, lucru imaginat, pl─âsmuire, fic╚Ťiune; iluzie, halucina╚Ťie Scutur─â fruntea s─â alunge ├«nchipuirea. C. PETRESCU, A. 283. ├Äncet-├«ncet ├«ncepu s─â se sting─â ├«nchipuirea lui Abu-Hasan c─â fusese ├«mbr─âcat ├«n caftan de calif, c─â avusese net─âg─âduit─â putere de calif. CARAGIALE, P. 147. Mo╚Ö Nichifor nu-i o ├«nchipuire din pove╚Öti, ci e un om ca to╚Ťi oamenii. CREANG─é, P. 105. O lume ├«ntreag─â de ├«nchipuiri. EMINESCU, N. 42. ÔÖŽ Idee, g├«nd, p─ârere, opinie, presupunere (de obicei subiectiv─â, lipsit─â de temei). ┬źA primit un mandat┬╗, aflar─â vecinii, f─âc├«ndu-╚Öi tot felul de ├«nchipuiri. PAS, Z. I 202. Aduc├«ndu-╚Öi aminte c├«t l-au am─âr├«t ├«nchipuirile, z├«mbi ├«n sine-╚Öi. REBREANU, R. I 52. Uneori n-o vedea c├«te dou─â zile. Atunci era trist, ├«ngrijat, ├«╚Öi f─âcea fel de fel de ├«nchipuiri. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 79. ÔÖŽ (Rar) Chip, imagine. Zile, nop╚Ťi, petrec cu g├«ndul la dulcea ├«nchipuire. CONACHI, P. 82. ÔŚŐ O ├«nchipuire de... = un fel de..., ceva asem─ân─âtor cu... Un om i-a c├«rpit coperi╚Öul ╚Öi i-a f─âcut o vatr─â cu o ├«nchipuire de horn. REBREANU, R. I 150. ├Än grajduri rage a pustiu o ├«nchipuire de vac─â stearp─â ╚Öi ve╚Önic fl─âm├«nd─â. id. I. 11. ÔÖŽ (├Änvechit) Reprezentare prin zugr─âvire, desenare etc.; plan. C─âpitanul... lu├«nd harta ce avea de ├«nchipuirea m─ârii, au f─âcut socoteal─â c─â nu f─âcuse cale de 100 mile. DR─éGHICI, R. 19.
├«nchipu├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 ╚Öi 2 sg. ├«nch├şpui, 3 ├«nch├şpuie, imperf. 3 sg. ├«nchipui├í; conj. prez. 3 s─â ├«nch├şpuie; ger. ├«nchipu├şnd
├«nchipu├şre s. f., g.-d. art. ├«nchipu├şrii; (pl─âsmuiri) pl. ├«nchipu├şri
├«nchipu├ş vb., ind. ╚Öi conj. prez. 1 ╚Öi 2 sg. ├«nch├şpui, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nch├şpuie, imperf. 3 sg. ├«nchipui├í; ger. ├«nchipu├şnd
├«nchipu├şre s. f., g.-d. art. ├«nchipu├şrii; (pl─âsmuiri) pl. ├«nchipu├şri
├ÄNCHIPU├Ź vb. 1. v. imagina. 2. v. a╚Ötepta. 3. v. p─ârea. 4. v. concepe. 5. v. b─ânui. 6. v. considera. 7. v. ├«nf─â╚Ťi╚Öa. 8. v. ├«nf─â╚Ťi╚Öa. 9. v. ├«njgheba.
├ÄNCHIPU├Ź vb. v. aduce, afla, apropia, asem─âna, asemui, concepe, crea, descoperi, elabora, face, g─âsi, g├óndi, imagina, imita, incarna, inventa, ├«ntruchipa, ├«ntrupa, metamorfoza, mima, modifica, n─âscoci, pl─ânui, pl─âsmui, preface, preschimba, proiecta, realiza, reproduce, schimba, scorni, sem─âna, transforma.
├ÄNCHIPU├ŹRE s. 1. v. imagina╚Ťie. 2. fantezie, g├ónd, imagina╚Ťie. (├Äl poart─â ~ cu mii de ani ├«n urm─â.) 3. v. fantezie. 4. fantasmagorie, n─âlucire, vedenie. (O ~ a min╚Ťii sale.) 5. v. utopie. 6. v. iluzie.
├ÄNCHIPU├ŹRE s. v. chip, imagine.
├Änchipuire Ôëá realitate
A ├ÄNCHIPU├Ź ├«nch├şpui tranz. 1) A face ├«n grab─â din materiale aflate la ├«ndem├ón─â; a ├«njgheba; a ├«nfiripa; a sclipui; a improviza. ~ o colib─â. 2) A aminti prin forma sa, ├«nlocuind. Masa din col╚Ť ├«nchipuia tribuna. 3) (construit cu un pronume ├«n dativ) A-╚Öi reprezenta ├«n g├ónd; a-╚Öi ├«nf─â╚Ťi╚Öa; a-╚Öi imagina. A-╚Öi ~ viitoarea c─âl─âtorie. /├«n + chip + suf. ~ui
├ÄNCHIPU├ŹRE ~i f. 1) v. A ├ÄNCHIPUI. 2) Proprietate a omului de a-╚Öi ├«nchipui ceva; imagina╚Ťie. 3) Produs al imagina╚Ťiei; lucru ├«nchipuit. O ~ a min╚Ťii sale. /v. a ├«nchipui
├«nchipu├Č v. 1. a face un chip, a reprezenta: marmura ├«nchipuia fel de fel de flori ISP.; 2. a-╚Öi pune ├«n minte, a-╚Öi imagina: ├«nchipuie╚Öte-╚Ťi; 3. Mold. a face toate chipurile, a ├«njgheba: tu ai boi, de ce nu-╚Ťi ├«nchipuie╚Öti ╚Öi un car? CR.
├«nchipuire f. 1. ac╚Ťiunea de a ├«nchipui ╚Öi lucrul ├«nchipuit; 2. facultatea de a ├«nchipui: imagina╚Ťiune; 3. alegorie: Arghir ╚Öi Elena.... o ├«nchipuire sub care se ├«n╚Ťelege luarea ╚Ť─ârii Ardealului prin Traian (BARAC).
├«nch├şpu─ş ╚Öi -─ş├ęsc, a -├ş v. tr. (d. chip). Vech─ş. Formez, da┼ş form─â: Dumneze┼ş ├«nchipui omul. Compar, asem─ân: pe ce─ş bun─ş ├«─ş ├«nchipuim p─âm├«ntulu─ş celu─ş roditor. V. intr. Sem─ân, m─â compar: somnul ├«nchipu─şe╚Öte mor╚Ťi─ş. Az─ş. V. tr. Imaginez, concep: a ├«nchipui un tablo┼ş, o ma╚Öin─â. Figurez, reprezent: ├«m─ş ├«nchipui ce-a fost ├«n acel naufragi┼ş, ├«m─ş ├«nchipu─ş c─â-s fericit. B─ânu─şesc, presupun: ├«m─ş ├«nchipu─ş ce a spus! ├Änchipez, ├«njghebez, procur: Tu a─ş bo─ş: de ce nu-╚Ť─ş ├«nchipu─şe╚Öt─ş ╚Öi un car? (Cr.). Exclamativ: ├Änchipu─şe╚Öte-╚Ť─ş (adic─â: ce nenorocire! ce comedie!).
├«nchipu├şre f. Imagina╚Ťiune, concep╚Ťiune. Figurare. Presupunere. Procurare, realizare.
închipui vb. v. ADUCE. AFLA. APROPIA. ASEMĂNA. ASEMUI. CONCEPE. CREA. DESCOPERI. ELABORA. FACE. GĂSI. GÎNDI. IMAGINA. IMITA. INCARNA. INVENTA. ÎNTRUCHIPA. ÎNTRUPA. METAMORFOZA. MIMA. MODIFICA. NĂSCOCI. PLĂNUI. PLĂSMUI. PREFACE. PRESCHIMBA. PROIECTA. REALIZA. REPRODUCE. SCHIMBA. SCORNI. SEMĂNA. TRANSFORMA.
├ÄNCHIPUI vb. 1. a-╚Öi imagina, a-╚Öi ├«nf─â╚Ťi╚Öa, a-╚Öi reprezenta, a vedea, (├«nv.) a-╚Öi figura. (Cum ╚Ťi-o ~ tu pe ea?) 2. a (se) a╚Ötepta, a crede, a-╚Öi imagina. (Ce ╚Ťi-ai ~ s─â vezi?) 3. a crede, a-╚Öi imagina, a i se n─âz─âri, a i se p─ârea, (├«nv. ╚Öi pop.) a i se n─âluci. (Tu ╚Ťi-ai ~ numai c─â l-ai v─âzut!) 4. a concepe, a g├«ndi, a-╚Öi imagina, a vedea. (Cum ├«╚Ťi ~ tu realizarea acestui lucru?) 5. a b─ânui, a crede, a ghici, a g├«ndi, a-╚Öi imagina, a ├«ntrez─âri, a presupune, a prevedea, a socoti, a ╚Öti, a visa, (rar) a prevesti, (├«nv. ╚Öi reg.) a n─âd─âi, (reg.) a chibzui, a prob─âlui, (fig.) a mirosi. (Cine ╚Öi-ar fi putut ~ c─â se va ├«nt├«mpla astfel?) 6. a se considera, a se crede, a se socoti, a se vedea, (pop.) a se ╚Ťine. (Se ~ inteligent.) 7. a imagina, a ├«nf─â╚Ťi╚Öa, a reprezenta, (├«nv.) a ar─âduce. (Decorul ~ o p─âdure.) 8. a ├«nf─â╚Ťi╚Öa, a reprezenta, a semnifica, a simboliza. (Aceste romburi ~...) 9. a ├«ncropi, a ├«nfiripa, a ├«njgheba, (reg.) a ├«nchelb─âra, a ├«nchipa, a ├«ncioc─âla. (A ~ ├«n grab─â ceva.)
închipuire s. v. CHIP. IMAGINE.
├ÄNCHIPUIRE s. 1. fantezie, imagina╚Ťie, inven╚Ťie. (Are o ~ bogat─â.) 2. fantezie, g├«nd, imagina╚Ťie. (├Äl poart─â ~ cu mii de ani ├«n urm─â.) 3. fantezie, fic╚Ťiune, imagina╚Ťie, inven╚Ťie, n─âscocire, pl─âsmuire, scorneal─â, scornire. (Produs al ~.) 4. fantasmagorie, n─âlucire, vedenie. (O ~ a min╚Ťii sale.) 5. fantezie, himer─â, iluzie, utopie, (livr.) irealitate. (Proiectul lui este o ~.) 6. iluzie, n─âlucire, p─ârere, (rar) n─âluceal─â, (fig.) miraj. (N-a fost dec├«t o ~.)
├«nchipu├ş, ├«nchipuiesc, vb. tranz. ÔÇô (pop.) A transforma, a face, a ├«ntocmi: ÔÇ×Vin me╚Öteri ╚Öi m─â cioplesc, / Icoane m─â-nchipuiescÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 1996: 224). ÔÇô Din ├«n- + chip ÔÇ×fa╚Ť─â, ├«nf─â╚Ťi╚ÖareÔÇŁ + suf. -ui (Scriban, DEX, MDA).
├«nchipu├ş, ├«nchipuiesc, vb. tranz. ÔÇô A transforma, a face, a ├«ntocmi; a reprezenta printr-o icoan─â: ÔÇ×Vin me╚Öteri ╚Öi m─â cioplesc, / Icoane m─â-nchipuiescÔÇŁ (Bil╚Ťiu 1996: 224). ÔÇô Din ├«n- + chip ÔÇ×fa╚Ť─â, ├«nf─â╚Ťi╚ÖareÔÇŁ + -ui.

închipuire dex online | sinonim

închipuire definitie

Intrare: închipui
închipui verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a
Intrare: închipuire
închipuire substantiv feminin