Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru ├«nchiaburire

├ÄNCHIABUR├ŹRE, ├«nchiaburiri, s. f. Faptul de a deveni chiabur; ├«mbog─â╚Ťire.
├«nchiabur├ş (a ~) (├«nv.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nchiabur├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nchiabure├í; conj. prez. 3 s─â ├«nchiabure├ísc─â
├«nchiabur├şre (├«nv.) s. f., g.-d. art. ├«nchiabur├şrii; pl. ├«nchiabur├şri
├«nchiabur├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nchiabur├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nchiabure├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nchiabure├ísc─â
├«nchiabur├ş s. f., g.-d. art. ├«nchiabur├şrii; pl. ├«nchiabur├şri
├ÄNCHIABUR├Ź vb. a se ├«mbog─â╚Ťi, a se ├«navu╚Ťi, (pop.) a se chiaburi. (Un individ care s-a ~.)
├«ncheabur├ęsc v. tr. Fam. Fac cheabur, ├«mbog─â╚Ťesc.
├ÄNCHIABURI vb. a se ├«mbog─â╚Ťi, a se ├«navu╚Ťi, (pop.) a se chiaburi. (Un individ care s-a ~.)

închiaburire dex online | sinonim

închiaburire definitie

Intrare: închiaburi
închiaburi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: închiaburire
închiaburire substantiv feminin