Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru ├«ncheietor

├ÄNCHEIET├ôR, -O├üRE, ├«ncheietori, s. m., s. f. 1. S. m. (├Änv.; ├«n sintagma) ├«ncheietor de pluton = frunta╚Ö, caporal sau sergent care merge ├«n ultimul r├ónd din pluton. 2. S. f. Cheotoare (la ├«mbr─âc─âminte). 3. S. f. Plant─â erbacee cu florile galbene, p─âtate cu cafeniu, r─âu mirositoare (Sideritis montana). ÔÖŽ (Bot.; reg.) Vulturic─â. ÔÇô ├Äncheia + suf. -tor.
├ÄNCHEIET├ôR, -O├üRE, ├«ncheietori, subst. 1. S. m. (├Än sintagma) ├Äncheietor de pluton = frunta╚Ö, caporal sau sergent care merge ├«n ultimul r├ónd din pluton. 2. S. f. Cheotoare (la ├«mbr─âc─âminte). 3. S. f. Plant─â erbacee cu florile galbene, p─âtate cu cafeniu, r─âu mirositoare (Sideritis montana). ÔÖŽ (Bot.; reg.) Vulturic─â. ÔÇô ├Äncheia + suf. -tor.
├ÄNCHEIET├ôR, ├«ncheietori, s. m. (Mil.; ie╚Öit din uz) Gradat (de obicei ajutorul comandantului) care merge imediat ├«n spatele unit─â╚Ťii din care face parte. ├Äncheietor de pluton.
încheietór (înv.) s. m., pl. încheietóri
încheietór (persoană) s. m., pl. încheietóri
├ÄNCHEIET├ôR ~o├íre (~├│ri, ~o├íre) ╚Öi substantival Care ├«ncheie; cu func╚Ťia de a ├«ncheia. /a ├«ncheia + suf. ~tor
├«nche─şet├│r n., pl. oare. C├«rlig de ├«nche─şat ghetele cu nastur─ş (fr. tire-bouton).

încheietor dex online | sinonim

încheietor definitie

Intrare: încheietor (s.m.)
încheietor 1 s.m. substantiv masculin
Intrare: încheietor (adj.)
încheietor 2 adj. adjectiv