Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru ├«nchegat

├ÄNCHEG├ü, ├«nch├ęg, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A se face sau a face s─â devin─â cheag; a (se) coagula. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) Minte de ├«ncheag─â apele = minte foarte tare. ÔÖŽ Refl. (Rar) A se str├ónge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). 2. Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua fiin╚Ť─â. ÔÇô Lat. in-coagulare.
├ÄNCHEG├üT, -─é, ├«nchega╚Ťi, -te, adj. 1. Care a prins cheag, coagulat. 2. Fig. Care a prins contur, a luat fiin╚Ť─â. ÔÖŽ Coerent. ÔÇô V. ├«nchega.
├ÄNCHEG├ü, ├«nch├ęg, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A se face sau a face s─â devin─â cheag; a (se) coagula. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) Minte de ├«ncheag─â apele = minte foarte tare. ÔÖŽ Refl. (Rar) A se str├ónge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). 2. Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua fiin╚Ť─â. ÔÇô Lat. in-coagulare.
├ÄNCHEG├üT, -─é, ├«nchega╚Ťi, -te, adj. 1. Care a prins cheag, coagulat. 2. Fig. Care a prins contur, a luat fiin╚Ť─â. ÔÖŽ Coerent. ÔÇô V. ├«nchega.
├ÄNCHEG├ü, ├«nch├ęg, vb. I. Refl. 1. (Despre unele lichide) A-╚Öi m─âri consisten╚Ťa, a se ├«nt─âri; a se solidifica; a se coagula. Luneca pe s├«ngele ce se ├«nchegase pe lespezi. NEGRUZZI, S. I 156. De mine care se leag─â, S├«ngele ├«n trup i se-ncheag─â. ALECSANDRI, P. P. 131. ÔŚŐ Tranz. fact. [Mama] ╚Ötia a face multe ╚Öi mari minun─â╚Ťii:... ├«nchega apa numai cu dou─â picioare de vac─â de se ├«ncrucea lumea de mirare. CREANG─é, A. 34. (Poetic) Gerul sf├«nt al bobotezii A-nchegat argint sub╚Ťire Peste faldurii z─âpezii. TOP├ÄRCEANU, S. A. 11. (Expr.) Mincinos, de ├«ncheag─â apele = foarte mincinos. 2. (Rar) A se str├«nge bine, puternic, a se uni trainic (cu ceva sau unul cu altul), a se ├«mpreuna, a se consolida. Turn─â... ap─â moart─â peste toate ranele ╚Öi se ├«ncheg─â carnea. ISPIRESCU, L. 330. ÔŚŐ Fig. Sub frunte-i viitorul ╚Öi trecutul se ├«ncheag─â. EMINESCU, O. I 132. S-a-nchegat lumina vie╚Ťei cu apusul cel de moarte. CONACHI, P. 96. (Tranz.) ├Än smal╚Ť de fulgere albastre, ├Äncheag─â-╚Öi glasul de aram─â C├«ntarea p─âtimirii noastre. GOGA, P. 7. 3. Fig. A prinde contur, a lua fiin╚Ť─â; a se forma, a se ivi, a se ├«njgheba. ├Än mintea lui se ├«nchega o amintire ├«ndep─ârtat─â, din clasele primare. BASSARABESCU, V. 24. Dan ├«╚Öi trase scaunul mai aproape: primul vers i se ├«nchegase. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 76. Din a haosului v─âi Un m├«ndru chip se-ncheag─â. EMINESCU, O. I 171. ÔŚŐ Tranz. Limba ├«nchega ├«n versuri ╚Öi c├«nt─âri suferin╚Ťele. SADOVEANU, E. 11.
├ÄNCHEG├üT, -─é, ├«nchega╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre lichide) Coagulat, ├«nt─ârit, solidificat, ├«nv├«rto╚Öat. ├Änaintea mea, in vale, se oglindea ghiolul cu apa at├«t de nemi╚Öcat─â, c─â parc─â ar fi fost ├«nchegat─â. CAZABAN, V. 166. Harap-Alb... de-abia i╚Öi putea descle╚Öta picioarele din s├«ngele ├«nchegat. CREANG─é, P. 227. 2. Fig. Care a prins contur, s-a ivit, a luat fiin╚Ť─â, s-a ├«njghebat; palpabil. Lampa... sta ├«ntre Dan ╚Öi umbra ├«nchegat─â. EMINESCU, N. 60.
├«ncheg├í (a ~) vb., ind. prez. 3 ├«nche├íg─â; conj. prez. 3 s─â ├«nch├ęge
├«ncheg├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«nch├ęg, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nche├íg─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nch├ęge
├ÄNCHEG├ü vb. 1. a (se) coagula, (livr.) a (se) conglutina, (reg.) a (se) n─âcl─âi, a (se) n─âs─âdi, a (se) str─âghe╚Ťa. (S├óngele s-a ~.) 2. v. prinde. 3. v. slei. 4. a se ├«ngro╚Öa, a se ├«nv├órto╚Öa, a se lega. (Dulcea╚Ťa s-a ~.)
├ÄNCHEG├üT adj. 1. coagulat, (pop.) n─âcl─âit. (S├ónge ~.) 2. v. prins. 3. v. sleit. (Gr─âsime ~.) 4. ├«ngro╚Öat, ├«nv├órto╚Öat, legat. (Dulcea╚Ť─â ~.) 5. coerent. (Un tot ~.)
ÎNCHEGÁT adj. v. coerent, omogen, sistematic, unitar.
A ├ÄNCHEG├ü ├«nch├ęg tranz. 1) A face s─â se ├«nchege. ~ o prietenie. 2) (lapte) A trata cu cheag (pentru a ob╚Ťine br├ónz─â). ÔŚŐ Mincinos de ├«ncheag─â apele foarte mincinos. /<lat. in-coagulare
A SE ÎNCHEGÁ pers. 3 se încheágă intranz. 1) (despre unele lichide) A căpăta densitate mai mare; a trece din stare lichidă în stare solidă; a se coagula; a se conglutina; a se prinde. Sângele s-a ~t. 2) fig. (despre gânduri, idei etc.) A apărea ca ceva distinct; a căpăta contururi precise; a se cristaliza. Imaginea mamei i s-a ~t în memorie. /<lat. in-coagulare
├«nchieg├á v. 1. a prinde chiag: laptele, s├óngele a ├«nchiegat; 2. a condensa, a solidifica: a ta suflare apa ÔÇÖn r├óuri o ÔÇÖnchiag─â AL.; fig. sub frunte-i trecutul ╚Öi viitorul se ├«nchiag─â EM.; 3. a prinde bine, a lega str├óns: a ├«nchiega o prietenie, a ├«nchiega ceva bani.
├«nch├ęg, a -├í v. tr. (d. cheag sa┼ş d. lat. co├ígulo, quaglo, *clago, -├íre; it. cagliare, fr. cailler, sp. cajar [╚Öi cuajar, pg. coalhar, d. lat. coaglare]. ÔÇô ├Äncheag─â; s─â ├«nchege). Solidific pin ajutoru cheagulu─ş sa┼ş gelatine─ş: a ├«nchega laptele, s├«ngele. Fig. Formez, constitu─ş: a ├«nchega o societate. V. refl. M─â solidific: laptele se ├«ncheag─â. Fig. M─â constitu─ş: societatea sÔÇÖa ├«nchegat. (Mul╚Ť─ş scriitora╚Ö─ş a┼ş abuzat de acest cuv├«nt).
├ÄNCHEGA vb. 1. a (se) coagula, (livr.) a (se) conglutina, (reg.) a (se) n─âcl─âi, a (se) n─âs─âdi, a (se) str─âghe╚Ťa. (S├«ngele s-a ~.) 2. a se coagula, a se prinde, (Transilv.) a se str├«nge. (Laptele s-a ~.) 3. a se coagula, a se slei, a se solidifica. (Gr─âsimea s-a ~.) 4. a se ├«ngro╚Öa, a se ├«nv├«rto╚Öa, a se lega. (Dulcea╚Ťa s-a ~.)
închegat adj. v. COERENT. OMOGEN. SISTEMATIC. UNITAR.
├ÄNCHEGAT adj. 1. coagulat, (pop.) n─âcl─âit. (S├«nge ~.) 2. coagulat, prins. (Lapte ~.) 3. coagulat, sleit, solidificat. (Gr─âsime ~.) 4. ├«ngro╚Öat, ├«nv├«rto╚Öat, legat. (Dulcea╚Ť─â ~.) 5. coerent. (Un tot ~.)

închegat dex online | sinonim

închegat definitie

Intrare: închega
închega verb grupa I conjugarea I
Intrare: închegat
închegat adjectiv