Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru ├«ncercare

├ÄNCERC├ü, ├«nc├ęrc, vb. I. Tranz. 1. A verifica un lucru spre a-i controla ├«nsu╚Öirile; a proba. ÔŚŐ Expr. Pe ├«ncercate = cu ajutorul, prin mijlocirea unei probe. ÔÖŽ Refl. recipr. A-╚Öi m─âsura for╚Ťele ├«n lupt─â cu cineva. 2. A ├«ntreprinde un lucru ca exerci╚Ťiu, de prob─â; a face tentative de... ÔÖŽ A-╚Öi da silin╚Ťa s─â..., a face sfor╚Ť─âri, a c─âuta s─â... 3. A fi cuprins de un sentiment, de o senza╚Ťie; (despre sentimente, senza╚Ťii etc.) a se face sim╚Ťit, a cuprinde pe cineva. 4. A ├«mbr─âca o hain─â sau a ├«nc─âl╚Ťa un pantof pentru a vedea dac─â se potrive╚Öte. ÔÇô Lat. pop. in-circare.
├ÄNCERC├üRE, ├«ncerc─âri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a ├«ncerca ╚Öi rezultatul ei; verificare, prob─â. 2. Tentativ─â; str─âduin╚Ť─â, silin╚Ť─â. 3. (La jocul de rugbi) A╚Öezare a mingii cu m├óna ├«n terenul de ╚Ťint─â al echipei adverse; punctele ob╚Ťinute ├«n urma acestei ac╚Ťiuni; eseu. 4. Lucrare (literar─â) de debut. ÔÖŽ (Rar) Eseu (literar sau ╚Ötiin╚Ťific). 5. Necaz, suferin╚Ť─â, primejdie; dificultate pe care o ├«ndur─â cineva. 6. (├Änv.) Experien╚Ť─â practic─â; cunoa╚Ötere. ÔÇô V. ├«ncerca.
├ÄNCERC├ü, ├«nc├ęrc, vb. I. Tranz. 1. A verifica un lucru spre a-i controla ├«nsu╚Öirile; a proba. ÔŚŐ Expr. Pe ├«ncercate = cu ajutorul, prin mijlocirea unei probe. ÔÖŽ Refl. recipr. A-╚Öi m─âsura for╚Ťele ├«n lupt─â cu cineva. 2. A ├«ntreprinde un lucru ca exerci╚Ťiu, de prob─â; a face tentative de... ÔÖŽ A-╚Öi da silin╚Ťa s─â..., a face sfor╚Ť─âri, a c─âuta s─â... 3. A fi cuprins de un sentiment, de o senza╚Ťie; (despre sentimente, senza╚Ťii etc.) a se face sim╚Ťit, a cuprinde pe cineva. ÔÇô Lat. pop. in-circare.
├ÄNCERC├üRE, ├«ncerc─âri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a ├«ncerca ╚Öi rezultatul ei; verificare, prob─â. 2. Tentativ─â; str─âduin╚Ť─â, silin╚Ť─â. 3. (La jocul de rugbi) A╚Öezare a mingii cu m├óna ├«n terenul de ╚Ťint─â al echipei adverse; punctele ob╚Ťinute ├«n urma acestei ac╚Ťiuni; eseu. 4. Lucrare (literar─â) de debut. ÔÖŽ (Rar) Eseu (literar sau ╚Ötiin╚Ťific). 5. Necaz, suferin╚Ť─â, primejdie; dificultate pe care o ├«ndur─â cineva. 6. (├Änv.) Experien╚Ť─â practic─â; cunoa╚Ötere. ÔÇô V. ├«ncerca.
├ÄNCERC├ü, ├«nc├ęrc, vb. I. Tranz. 1. A c─âuta s─â se conving─â de ceva prin probe; a proba, a verifica. Ziceam... s─â ├«ncerc─âm pia╚Ťa la Pite╚Öti. PREDA, ├Ä. 81. ├Äncerc─â ├«nt├«i coasa ├«n col╚Ť, f─âc├«ndu-╚Öi loc. REBREANU, I. 50. ├Ä╚Öi ├«ncerc─â sabia d├«nd cu d├«nsa ├«ntr-un drug de fier. ISPIRESCU, L. 139. ÔŚŐ Expr. A(-╚Öi) ├«ncerca norocul = a c─âuta s─â vezi dac─â ai noroc, ├«ntreprinz├«nd ac╚Ťiuni riscate sau primejdioase. D─â-mi voie ca s─â m─â duc ╚Öi eu pe urma fra╚Ťilor mei; nu de alt─â, dar ca s─â-mi ├«ncerc norocul. CREANG─é, O. A. 224. Ei, C─ât─âlin, acu-i acu Ca s─â-╚Ťi ├«ncerci norocul. EMINESCU, O. I 174. A ├«ncerca marea cu degetul v. mare. ÔÖŽ A ├«mbr─âca (un obiect de ├«mbr─âc─âminte (de obicei ├«nainte de a fi gata) pentru a vedea dac─â vine bine. ÔÖŽ (Cu privire la materiale sau sisteme tehnice) A supune la ac╚Ťiunea anumitor for╚Ťe externe, pentru determinarea propriet─â╚Ťilor. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi m─âsura for╚Ťele (├«n lupt─â) cu cineva. De-l vei putea tr├«nti pe d├«nsul, atunci s─â te ├«ncerci ╚Öi cu mine. CREANG─é, P. 52. 2. (Complementul indic─â lucrarea s─âv├«r╚Öit─â) A exercita, a face exerci╚Ťii, a se str─âdui s─â scoat─â la cap─ât. ├Äncearc─â diserta╚Ťii f─âr─â ╚Öir, nepriceputul, ├Äncep├«nd tot cu sf├«r╚Öitul ╚Öi sf├«r╚Öind cu ├«nceputul. BELDICEANU, P. 120. ÔÖŽ (Urmat de verbe la conjunctiv sau la infinitiv) A-╚Öi da silin╚Ťa sau osteneala s─â..., a face sfor╚Ť─âri, a c─âuta s─â... Scoase pumnul de sub p─âtur─â ╚Öi voi s─â loveasc─â ├«nc─â ceva... apoi ├«l b─âg─â iar sub p─âtur─â ╚Öi ├«ncerc─â s─â doarm─â. DUMITRIU, N. 171. A doua zi ┬źt├«lharul┬╗ ├«ncerc─â iar s─â fug─â, lu├«nd-o la deal C─éLINESCU, E. ÔŚŐ Refl. Cei mai buni ├«not─âtori se ├«ncercau zadarnic s-o ajung─â. BART, E. 101. Inima ├«mi zv├«cnea, cum ├«mi zv├«cnea c├«nd al╚Ťii se ├«ncercau s─â-mi ia zmeul de coad─â. DELAVRANCEA, H. T. 92. ╚śi-n probleme culinare te ├«ncerci a fi iste╚Ť. EMINESCU, O. I 155. 3. (Complementul indic─â un sentiment sau o senza╚Ťie) A sim╚Ťi, a avea, a fi cuprins de... Am aflat o ├«nt├«mplare, un n─âcaz pe care l-a ├«ncercat un biet rom├«n. SADOVEANU, O. VII 233. Oricine ar fi ├«ncercat aceea╚Öi descurajare. CAMIL PETRESCU, U. N. 372. Am ├«ncercat un fel de sim╚Ťim├«nt dureros. ODOBESCU, S. III 86. ÔÖŽ (Despre senza╚Ťii de durere sau despre boli) A cuprinde (pe cineva), a se face sim╚Ťit ├«n mod nel─âmurit. Tres─âream la fiecare detun─âtur─â ╚Öi sim╚Ťeam c─â parc─â m─â ├«ncearc─â ni╚Öte friguri. La TDRG. ÔŚŐ (Impersonal) D. Tomi╚Ťa intr─â av├«nd aerul foarte contrariat. Se vede c─â-l ├«ncearc─â la ├«ncheieturi. CARAGIALE, O. II 228.
├ÄNCERC├üRE, ├«ncerc─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«ncerca ╚Öi rezultatul ei. 1. Tentativ─â; str─âduin╚Ť─â, silin╚Ť─â, efort. Copilul r─âm├«ne pe g├«nduri... e prima lui ├«ncercare de a ├«n╚Ťelege. DEMETRESCU, O. 102. 2. Verificare, prob─â; determinarea experimental─â a propriet─â╚Ťilor unui material sau a unui sistem tehnic, sub ac╚Ťiunea unor for╚Ťe. Am luat-o pe o c─ârare chinuit─â spre t├«rl─â, ÔÇô colea, la ar─âtare, dar destul de departe, la ├«ncercare. GALACTION, O. I 63. ÔŚŐ Piatr─â de ├«ncercare v. piatr─â. ÔŚŐ Loc. adv. De ├«ncercare = ├«n scopul de a constata dac─â cineva sau ceva e bun sau nu. Lucrezi trei, patru luni f─âr─â salar, de ├«ncercare. C. PETRESCU, C. V. 133. ÔŚŐ Expr. A pune la ├«ncercare = a c─âuta s─â verifice sentimentele, caracterul, capacitatea cuiva. 3. Lucrare (literar─â) de debut. Problema originii vie╚Ťii ╚Öi a lumii ├«n general l-a condus la o ├«ncercare poetic─â m─ârea╚Ť─â, la poema P─âm├«ntul. IONESCU-RION, C. 128. Am citit... un articol at├«t de binevoitor pentru modestele mele ├«ncerc─âri literare. CARAGIALE, O. III 25. 4. Necaz, suferin╚Ť─â, primejdie, dificultate pe care o ├«ndur─â cineva. Mi-e cu neputin╚Ť─â s─â notez toate ├«ncerc─ârile prin care am trecut. CAMIL PETRESCU, U. N. 154. Nu, tat─â... ├Äncerc─ârile cele mari pentru cei mari se fac. VISSARION, B. 73. Vechiul meu amic a trecut prin grele ├«ncerc─âri. ALECSANDRI, S. 35. 5. (├Änvechit) Experien╚Ť─â, practic─â; cunoa╚Ötere, cuno╚Ötin╚Ť─â. ╚śi-n c├«teva zile a deprins me╚Öte╚Öugul de infirmier, ca un om priceput, cu mult─â ├«ncercare. MIRONESCU, S. A. 124. Frumos r─âspuns! Ascult─â: pe c├«t mie ├«mi pare, De lume, de n─âravuri ai slab─â ├«ncercare. ALEXANDRESCU, P. 91.
încercá (a ~) vb., ind. prez. 3 înceárcă
încercáre s. f., g.-d. art. încercắrii; pl. încercắri
├«ncerc├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«nc├ęrc, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nce├írc─â, perf. s. 1 sg. ├«ncerc├íi; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nc├ęrce
încercáre s.f., g.-d. art. încercării; pl. încercări
├ÄNCERC├ü vb. 1. v. verifica. 2. v. experimenta. 3. a proba, a verifica, (├«nv.) a ispiti. (A ~ sentimentele cuiva.) 4. a c─âuta, a tatona, (├«nv. ╚Öi reg.) a prob─âlui. (~ s─â g─âseasc─â o solu╚Ťie.) 5. a c─âuta, a vedea. (~ dac─â po╚Ťi s─â dezlegi problema.) 6. v. sonda. 7. a c─âuta, a umbla. (~ s─â m─â ├«n╚Öele.) 8. v. str─âdui. 9. a se for╚Ťa, a se sfor╚Ťa, a se sili, a se str─âdui. (~ s─â-i c├ó╚Ötige bun─âvoin╚Ťa.) 10. a gusta, (pop.) a cerca. (A ~ o par─â pentru a-i aprecia savoarea.) 11. v. ├«ntrece. 12. v. ├«ndura. 13. v. sim╚Ťi.
├ÄNCERC├üRE s. 1. v. verificare. 2. v. experimentare. 3. v. experiment. 4. v. tentativ─â. 5. v. eseu. 6. efort, osteneal─â, sfor╚Ťare, silin╚Ť─â, str─âdanie, str─âduin╚Ť─â. (Toate ~ lui au fost zadarnice.) 7. greu, greutate, impas, necaz, vicisitudine. (A trecut cu bine ~.) 8. greutate, necaz, nevoie, suferin╚Ť─â, vicisitudine, (├«nv.) ispit─â. (A trecut prin multe ~.) 9. v. chin. 10. v. cump─ân─â.
A ├ÄNCERC├ü ├«nc├ęrc tranz. 1) (obiecte sau fiin╚Ťe) A verifica printr-o prob─â (pentru a se convinge de ceva). ~ un costum. ~ un vehicul. ÔŚŐ ~ marea cu degetul a se apuca de o ac╚Ťiune irealizabil─â. 2) (ac╚Ťiuni) A ├«ntreprinde ca tentativ─â. ~ s─â compun─â muzic─â. 3) A cunoa╚Öte din proprie experien╚Ť─â. 4) (despre senza╚Ťii, sentimente etc.) A pune st─âp├ónire; a apuca. /<lat. incircare
├ÄNCERC├üRE ~─âri f. 1) v. A ├ÄNCERCA. ÔŚŐ A pune la ~ a verifica starea fizic─â ╚Öi/sau moral─â a cuiva. 2) Ac╚Ťiune ├«ntreprins─â pentru realizarea unui lucru (f─âr─â a avea garan╚Ťia reu╚Öitei). A trecut cu bine ~area. 3) Lucrare (literar─â sau ╚Ötiin╚Ťific─â) de debut. 4) Necaz suportat de cineva. La grea ~ s-a aflat. [G.-D. ├«ncerc─ârii] /v. a ├«ncerca
încercà v. 1. a face cercare sau probă: a încerca o haină; 2. a supune la cercare, a face să sufere: D-zeu a vrut să-l încerce; 3. a vedea dacă e capabil de ceva: se încearcă la scrimă. [V. cerca].
├«ncercare f. 1. facerea unei probe: ├«ncercarea unei ma╚Öini; 2. prima produc╚Ťiune literar─â sau artistic─â; 3. titlul unor opere: ├«ncercare despre inteligen╚Ťa uman─â; 4. fig. ispit─â, nenorocire ce reclam─â statornicie: e o ├«ncercare dumnezeeasc─â.
2) cerc ╚Öi (ma─ş des) ├«ncerc, a -a v. tr. (lat. c─şrcare, a ocoli, it. cercare, a c─âuta, fr. chercher, vfr. cercher, a c─âuta). Vech─ş. Caut: ce ce cer ─ş aic─ş? Az─ş. Caut, tind: ho╚Ťu ├«ncerca s─â scape. Cercetez, explorez, sondez, examinez: ├«ncerc apa ca s─â v─âd c├«t e de ad├«nc─â, patrulele cercar─â drumurile. Probez, examinez: ├«ncerc o ha─şn─â ca sÔÇÖo v─âd cum vine, la nenorocire seÔÇÖncearc─â amicu. Vizitez: boalele ne ├«ncearc─â des. Prov. A cerca marea cu degetu, a ├«ncerca imposibilu.
├«nc├ęrc, a -├í v. tr. (├«n ╚Öi cerc 2). Cerc, probez: a ├«ncerca o ha─şn─â. Fig. Dumneze┼ş ne ├«ncearc─â. V. refl. Cerc, caut s─â v─âd dac─â-s capabil: m─â ├«ncerc ├«n lupt─â, la lupt─â. V. cerc 2.
├«ncerc├íre ╚Öi (vech─ş) cerc├íre f., pl. ─âr─ş. Facerea une─ş probe: ├«ncercarea une─ş ma╚Öin─ş. Lucrare de ├«ncep─âtor: ├«ncerc─âr─ş poetice. Fig. Nenorocire care e presupus─â c─â e dat─â oamenilor de Dumnezeu ca s─â-─ş vad─â ce pot r─âbda f─âr─â s─â murmure. Nenorocire ├«n general: am trecut pin grele ├«ncerc─âr─ş, Peatr─â de ├«ncercare. V. peatr─â.
├ÄNCERCA vb. 1. a proba, a verifica, (pop.) a cerca, (├«nv. ╚Öi reg.) a prob─âlui, (├«nv.) a prob─âi, a probui. (A ~ un motor, un aparat.) 2. a experimenta, a proba. (A ~ o nou─â metod─â.) 3. a proba, a verifica, (├«nv.) a ispiti. (A ~ sentimentele cuiva.) 4. a c─âuta, a tatona, (├«nv. ╚Öi reg.) a prob─âlui. (~ s─â g─âseasc─â o solu╚Ťie.) 5. a c─âuta, a vedea. (~ dac─â po╚Ťi s─â dezlegi problema.) 6. a cerceta, a examina, a sonda, (pop.) a cerca. (~ terenul s─â vezi dac─â avem ╚Öanse de reu╚Öit─â.) 7. a c─âuta, a umbla. (~ s─â m─â ├«n╚Öele.) 8. a c─âuta, a se sili, a se str─âdui, (pop.) a cerca, a se munci, a se osteni, a se trudi. (~ s─â fii amabil.) 9. a se sfor╚Ťa, a se sili, a se str─âdui. (~ s─â-i c├«╚Ötige bun─âvoin╚Ťa.) 10. a gusta, (pop.) a cerca. (A ~ m├«ncare pentru a-i aprecia savoarea.) 11. a se ├«nfrunta, a se ├«ntrece, a se m─âsura, a se pune, (pop.) a se prinde. (Cine se ~ cu mine la tr├«nt─â?) 12. a ├«ndura, a suferi, a suporta. (A ~ multe nevoi.) 13. a sim╚Ťi, a tr─âi. (A ~ un sentiment de jen─â.)
├ÄNCERCARE s. 1. probare, prob─â, verificare, (pop.) cercare, (├«nv.) verifica╚Ťie, verific─âciune. (~ unui motor.) 2. experimentare, probare. (~ unei noi tehnologii.) 3. experien╚Ť─â, experiment, prob─â, (pop.) cercare. (Mai mulie ~ de laborator.) 4. tentativ─â. (O ~ de record.) 5. (SPORT; la rugbi) eseu. (A marcat o ~.) 6. efort, osteneal─â, sfor╚Ťare, silin╚Ť─â, str─âdanie, str─âduin╚Ť─â. (Toate ~ lui au fost zadarnice.) 7. greu, greutate, impas, necaz, vicisitudine. (A trecut cu bine ~.) 8. greutate, necaz, nevoie, suferin╚Ť─â, vicisitudine, (├«nv.) ispit─â. (A trecut prin multe ~.) 9. chin, durere, patim─â, p─âs, p─âtimire, suferin╚Ť─â, (├«nv. ╚Öi pop.) munc─â, (pop.) aht, cercare, n─âpast─â, (├«nv. ╚Öi reg.) p─âtimit─â, sc├«rb─â, (├«nv.) r─âbdare, straste, suferire, (fig.) povar─â. (C├«te ~i n-a avut de ├«ndurat!) 10. (fig.) cump─ân─â. (La grea ~ s-a aflat.)
├ÄNCERCARE. Subst. ├Äncercare, ├«ncercat, cercare (pop.), tentativ─â, prob─â, probare, prob─âluire (├«nv. ╚Öi reg.), ispit─â (├«nv.), ispitire (├«nv.); tatonare, sondaj (fig.), sondare (fig.). Experimentare, verificare; experiment, experien╚Ť─â. Dibuial─â, dibuire, dibuit. Aventur─â, hazard, risc. Cerc─âtor (├«nv.); experimentator; c─âut─âtor. Pilot de ├«ncercare. Adj. De ├«ncercare, de prob─â; experimental. ├Äncercat, cercat (pop.), ispitit. Vb. A ├«ncerca, a cerca (├«nv.), a proba, a prob─âlui (├«nv. ╚Öi reg.), a ispiti (├«nv.), a face ├«ncerc─âri, a pune la ├«ncercare, a face (o) prob─â (probe); a tatona, a tatona terenul, a sonda (fig.). A experimenta, a verifica. A c─âuta s─â..., a face tot posibilul. A inten╚Ťiona, a avea inten╚Ťia; a face o tentativ─â. A se aventura, a se hazarda, a risca, a se ├«ncumeta, a cuteza. Adv. De ├«ncercate, de prob─â; (├«n mod) experimental. V. efort, experien╚Ť─â, ini╚Ťiativ─â, ├«nceput.
├ÄNCERCARE DE ZBOR zbor efectuat ├«n vederea ob╚Ťinerii unor date privind func╚Ťionarea unei aeronave sau a unor echipamente nou concepute ╚Öi pentru calcularea fiabilit─â╚Ťii c├ónd se urm─âre╚Öte anduran╚Ťa produselor testate. ├Äncercarea de zbor se efectueaz─â pe baza unui program de ├«ncerc─âri de zbor aprobat. De regul─â nu se monteaz─â pe o aeronav─â ne├«ncercat─â ├«n zbor un motor care nu a fost omologat. O aeronav─â poate ob╚Ťine certificatul de navigabilitate dup─â parcurgerea satisf─âc─âtoare a programului de ├«ncercare ├«n zbor.
QUIDQUID TENTABAT DICERE, VERSUS ERAT (lat.) orice ├«ncearc─â s─â spun─â era vers ÔÇô Ovidiu, ÔÇ×TristeleÔÇŁ, IV, 10, 26: ÔÇ×Et quod tentabam dicere, versus eratÔÇŁ (ÔÇ×Orice ├«ncercam s─â spun era versÔÇŁ). Expresia indic─â talentul poetic deosebit al cuiva.
a ├«ncerca marea cu degetul expr. a tatona o situa╚Ťie, a ├«ncerca ceva f─âr─â prea mari speran╚Ťe de reu╚Öit─â.
├«ncercarea moarte n-are: moare numai cine-ncearc─â prov. (glum.) speran╚Ťa moare ultima.

încercare dex online | sinonim

încercare definitie

Intrare: încerca
încerca verb grupa I conjugarea I
Intrare: încercare
încercare substantiv feminin