Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru ├«ncepere

├ÄNC├ëPE, ├«nc├ęp, vb. III. 1. Tranz. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o ac╚Ťiune, dintr-o serie de lucr─âri sau de ac╚Ťiuni. ÔÖŽ A lua, a scoate, a consuma prima por╚Ťiune din ceva. A ├«nceput o p├óine. 2. Intranz. (Despre st─âri, fenomene) A se ar─âta, a se ivi, a se manifesta (cu primele semne). ÔÖŽ Intranz. ╚Öi refl. A porni. ÔÇô Lat. incipere.
├ÄNC├ëPERE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ncepe ╚Öi rezultatul ei. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ├«ncepere de... (sau de la..., din...) = ├«ncep├ónd de... (sau de la..., din...). ÔÇô V. ├«ncepe.
├ÄNC├ëPE, ├«nc├ęp, vb. III. 1. Tranz. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o ac╚Ťiune, dintr-o serie de lucr─âri sau de ac╚Ťiuni. ÔÖŽ A lua, a scoate, a consuma prima por╚Ťiune din ceva. A ├«nceput o p├óine. 2. Intranz. (Despre st─âri, fenomene) A se ar─âta, a se ivi, a se manifesta (cu primele semne). ÔÖŽ Intranz. ╚Öi refl. A porni. ÔÇô Lat. incipere.
├ÄNC├ëPERE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ncepe ╚Öi rezultatul ei. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ├«ncepere de... (sau de la..., din...) = ├«ncep├ónd de... (sau de la..., din...). ÔÇô V. ├«ncepe.
├ÄNC├ëPE, ├«nc├ęp, vb. III. 1. Intranz. (Adesea preced─â subiectul; despre o stare sau un fenomen) A se ar─âta, a se ivi, a ap─ârea (cu primele semne). ├Äncepu o ploaie... de p─ârea c─â toarn─â cu g─âleata. ISPIRESCU, L. 28. ÔÖŽ (Despre o lucrare, o ac╚Ťiune) A se porni, a se deschide. Zice╚Ťi s─â c├«nte muzica... s─â-nceap─â balul. ALECSANDRI, T. I 225. 2. Tranz. (Urmat de verbe la conjunctiv sau la infinitiv) A face primii pa╚Öi ├«ntr-o lucrare sau ├«ntr-o ac╚Ťiune. Unii ├«ncepur─â s─â-╚Öi puie pe foc gardurile. REBREANU, R. I 233. C─âpitanul ├«ncepu s─â cotrob─âiasc─â ├«ntr-un dulap de c─âr╚Ťi. BART, E. 270. B─âtr├«na ├«ncepu a pl├«nge, pun├«ndu-╚Öi m├«inele ├«n p─ârul neor├«nduit. DUN─éREANU, CH. 204. A-nceput s─â b├«ntuie o foamete cumplit─â. CARAGIALE, O. III 195. ÔŚŐ (Complementul indic─â ac╚Ťiunea care porne╚Öte sau e pe punctul de a porni) Tu s─â fi-nceput iubitul, C─â-i f─âceam eu ispr─âvitul. CO╚śBUC, P. I 52. ÔŚŐ Intranz. unipers. ├Äntr-o noapte ├«ncepu s─â ning─â. BART, E. 308. ÔŚŐ Refl. (Numai la pers. 3, c├«nd subiectul nu reprezint─â o fiin╚Ť─â) Petrecerile se ├«ncepur─â. VISSARION, B. 80. Scena se ├«ncepe prin cuvinte nep─âs─âtoare. GHEREA, ST. CR. I 338. ÔÖŽ Absol. (Sub├«n╚Ťeleg├«ndu-se conjunctivul sau infinitivul verbului ┬źa vorbi┬╗) A se porni s─â vorbeasc─â, a rosti primele cuvinte din ceea ce vrea s─â spun─â. Nu caut vorbe pe ales, Nici ╚Ötiu cum a╚Ö ├«ncepe. EMINESCU, O. I 173. Da╚Ťi-mi toat─â aten╚Ťiunea, c─â ├«ncep! ALECSANDRI, T. I 274. De╚Öert─â plosca, ├«╚Öi drese glasul ╚Öi ├«ncepu. NEGRUZZl, S. I 245. ÔŚŐ (Cu un complement care indic─â ceea ce se spune, se c├«nt─â) Mii de glasuri slabe ├«ncep sub bolta larg─â Un c├«nt frumos ╚Öi dulce. EMINESCU, O. I 94. ÔŚŐ Expr. A o ├«ncepe bine = a ob╚Ťine succes de la ├«nceput, a p─â╚Öi cu dreptul. Ce trebuie s─â fac ca s-o ├«ncep bine? GALAN, B. I 10. 3. Tranz. A lua, a scoate, a t─âia prima por╚Ťiune din ceva, pentru a o folosi, a o consuma. A ├«nceput o p├«ine. ÔŚŐ Refl. pas. De la v├«rf s─â-ncepe Stogul. SEVASTOS, la TDRG.
├ÄNC├ëPERE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ncepe ╚Öi rezultatul ei. ├Änceperea anului ╚Öcolar. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ├«ncepere de (la sau din...) = ├«ncep├«nd de (la sau din...). Cu ├«ncepere de la 1 ianuarie orarul bibliotecilor va fi modificat.
├«nc├ępe (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nc├ęp, 1 pl. ├«nc├ępem, imperf. 3 sg. ├«ncepe├í; part. ├«ncep├║t
├«nc├ępere s. f., g.-d. art. ├«nc├ęperii
├«nc├ępe vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nc├ęp, imperf. 3 sg. ├«ncepe├í; part. ├«ncep├║t
├«nc├ępere s. f., g.-d. art. ├«nc├ęperii; pl. ├«nc├ęperi
├ÄNC├ëPE vb. 1. v. inaugura. 2. v. ini╚Ťia. 3. a debuta. (Ac╚Ťiunea ~ bine.) 4. a se apuca, a (se) porni, a se pune. (A ~ s─â m─ân├ónce.) 5. a porni, (prin Transilv.) a ar─âdui. (Au ~ s─â se certe.) 6. a se porni, (├«nv. ╚Öi pop.) a rupe. (~ a c├ónta.) 7. a se porni, a prinde. (~ s─â ╚Ťipe, s─â fug─â.) 8. a porni, (├«nv. ╚Öi pop.) a purcede. (A ~ dansul, nunta.) 9. v. debuta. 10. v. st├órni, (├«nv. ╚Öi reg.) a se scocior├«, (fig.) a se na╚Öte. (A ~ din senin o furtun─â.)
ÎNCÉPE vb. v. concepe, procrea.
├ÄNC├ëPERE s. 1. v. inaugurare. 2. v. deschidere. 3. v. ini╚Ťiere. 4. v. dezl─ân╚Ťuire.
A (se) ├«ncepe Ôëá a (se) sf├ór╚Öi
A ├«ncepe Ôëá a continua, a m├óntui, a termina, a ├«ncheia, a ├«nceta
├Äncepe Ôëá a (se) sf├ór╚Öi
├«nc├ępe (├«nc├ęp, ├«ncep├║t), vb. ÔÇô 1. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o ac╚Ťiune. ÔÇô 2. A ├«ntreprinde, a se apuca de. ÔÇô 3. (├Änv.) A concepe. ÔÇô Mr. n╚Ťep. Lat. inc─şp─Ľre (Pu╚Öcariu 812; Candrea-Dens., 843; REW 4353; DAR; Rosetti, I, 168, cf. gris. anceiver). Sensul 3 indic─â o confuzie ├«ntre lat. incip─Ľre cu concip─Ľre; Tiktin se g├«nde╚Öte c─â este vorba de un uz artificial, ceea ce nu este cert. ÔÇô Der. ├«nceput, s. n. (punct de plecare, moment ini╚Ťial); ├«nceput─â, s. f. (├«nv., ├«nceput; ├«nv., concep╚Ťie); ├«ncep─âtur─â, s. f. (├«nv., ├«nceput, origine); ceptur─â, s. f. (izvor al unui r├«u), cf. Iordan, BL, VI, 33; ├«ncepenie (var. ├«ncep─âtorie, ├«ncep─âtoare, cepelni╚Ť─â, cep─âtoare), s. f. (├«nceput); ├«ncep─âtor, adj. (care ├«ncepe); ne├«nceput, adj. (neatins).
A ├ÄNC├ëPE ├«nc├ęp 1. tranz. 1) (ac╚Ťiuni, lucruri etc.) A realiza ├«n partea ini╚Ťial─â; a porni. 2) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a porni; a prinde. ~ a ╚Ťipa. ~ s─â fug─â. 3) A face s─â nu mai fie ├«ntreg, consum├ónd prima por╚Ťiune. ~ o p├óine. 2. intranz. (despre ac╚Ťiuni, st─âri, fenomene etc.) A se manifesta prin primele semne caracteristice; a porni. ╚śedin╚Ťa ├«ncepe. Ninsoarea ├«ncepe. /<lat. incipere
├«ncepe v. 1. a face primul pas ├«ntrÔÇÖo lucrare: a ├«ncepe o cl─âdire; 2. a fi la ├«nceput: a-╚Öi ├«ncepe ziua; 3. a lua ├«nceputul: iarna ├«ncepe la 22 Decembrie. [Lat. INCIPERE].
├«nc├ęp, -cep├║t, a -c├ępe v. tr. (lat. inc├şpio, -c├şpere, d. c├ípere, a apuca, a lua. V. ├«ncap, cap─ât, re-cuperez, accept, con-cep). Fac prima parte din ceva: ├«ncep (a scrie) o carte, ├«ncep o cas─â. ├Äs la ├«nceput: ├«ncep anu, c─âl─âtoria. V. intr. Ceremonia a ├«nceput (sub├«n╚Ť. a curge, s─â curg─â, cursu e─ş). V. refl. Lupta sÔÇÖa ├«nceput (sa┼ş a ├«nceput). ÔÇô ├Än Serbia a cepe.
├«nc├ępere f. Ac╚Ťiunea de a ├«ncepe. Cu ├«ncepere de az─ş, ├«ncep├«nd de az─ş.
├ÄNCEPE vb. 1. a deschide, a inaugura. (A ~ o nou─â perioad─â.) 2. a ini╚Ťia. (A ~ o campanie.) 3. a debuta. (Ac╚Ťiunea ~ bine.) 4. a se apuca, a (se) porni, a se pune. (A ~ s─â m─ân├«nce.) 5. a porni, (prin Transilv.) a ar─âdui. (Au ~ s─â se certe.) 6. a se porni, (├«nv. ╚Öi pop.) a rupe. (~ a c├«nta.) 7. a se porni, a prinde. (~ s─â ╚Ťipe, s─â fug─â.) 8. a porni, (├«nv. ╚Öi pop.) a purcede. (A ~ dansul, nunta.) 9. a debuta, a se deschide. (Concertul a ~ cu...) 10. a ap─ârea, a se isca, a se ivi, a se porni, a se produce, a se st├«rni, (├«nv. ╚Öi reg.) a se scocior├«, (fig.) a se na╚Öte. (A ~ din senin o furtun─â.)
începe vb. v. CONCEPE. PROCREA.
├ÄNCEPERE s. 1. ini╚Ťiere. (~ unei campanii.) 2. deschidere. (~ ╚Öedin╚Ťei.) 3. deschidere, inaugurare. (~ stagiunii.) 4. declan╚Öare, dezl─ân╚Ťuire, iscare, izbucnire, pornire, producere, st├«rnire, venire, (├«nv. ╚Öi reg.) scornire, (├«nv.) prorupere, prorup╚Ťie. (├Änainte de ~ vijeliei.)
AB IOVE PRINCIPIUM (lat.) s─â ├«ncepem cu Iupiter ÔÇô Vergiliu ÔÇ×BucolicaÔÇŁ, III, 60: Ab iove principium, Musae; Iovis omnia plena: /Ille colit terras; Illi mea carmina curae (ÔÇ×Muze, s─â ├«ncepem cu Iupiter; toate sunt pline de Iupiter: /El vegheaz─â c├ómpiile; ├«n grija lui las c├óntecele meleÔÇŁ). Cu aceste cuvinte ├«╚Öi ├«ncepe p─âstorul Dameta ├«ntrecerea ├«n versuri cu p─âstorul Menalca. A ├«ncepe cu ce este mai important.
începe, încep v. t. (er.) a dezvirgina.

începere dex online | sinonim

începere definitie

Intrare: începe
începe verb grupa a III-a conjugarea a IX-a
Intrare: începere
începere substantiv feminin