Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru încălca

ÎNCĂLCÁ, încálc, vb. I. Tranz. A ocupa prin violență un teritoriu străin; a cotropi. ♦ Fig. A nu respecta o lege, a nesocoti un drept, o obligație etc. – În + călca.
ÎNCĂLCÁ, încálc, vb. I. Tranz. A ocupa prin violență un teritoriu străin; a cotropi. ♦ Fig. A nu respecta o lege, a nesocoti un drept, o obligație etc. – În + călca.
ÎNCĂLCÁ, încálc, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la un teritoriu străin) A invada, a cotropi. Toate acestea erau semne de biruință asupra vrăjmașilor ce încălcau țara din cînd în cînd. ISPIRESCU, la TDRG. 2. Fig. A nu respecta, a nesocoti ceva. Sfaturile populare au datoria... să pedepsească cu hotărîre pe sabotori și să ia măsuri împotriva acelor elemente, iresponsabile sau dușmănoase, care încalcă legalitatea populară. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 12, 104.
încălcá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încálc, 3 încálcă
încălcá vb., ind. prez. 1 sg. încálc, 3 sg. și pl. încálcă
ÎNCĂLCÁ vb. 1. v. cotropi. 2. v. uzurpa. 3. v. contraveni. 4. a nesocoti, (fig.) a silui. (A ~ legile limbii.)
A (se) încălca ≠ a (se) respecta
A ÎNCĂLCÁ încálc tranz. 1) (teritorii) A ocupa prin violență; a lua în stăpânire cu forța; a cotropi; a invada. 2) fig. (legi, drepturi etc.) A neglija comițând o abatere; a nu respecta. ~ legile limbii. /în + a călca
încălcà v. 1. a călca o țară, o moșie; 2. fig. a lua pe nedrept, a se întinde pe pământul altuia.
încálc, a -călcá v. tr. (d. calc și tradus după fr. empiéter, a încălca, d. pied, picĭor). Uzurp, cotropesc: a încălca un teren. V. intr. A încălca asupra vecinuluĭ. Fig. A-țĭ aroga drepturĭ pe care nu le aĭ: a încălca asupra cuĭva. În poezie (tradus după fr. enjamber), se zice cînd un vers se întinde asupra altuĭa aruncîndu-ĭ un cuvînt orĭ maĭ multe care după înțeles trebuĭaŭ să facă parte dintr’însu, ca: Ce e amoru? E un lung prilej pentru durere (Em.).
ÎNCĂLCA vb. 1. a cotropi, a invada, a năpădi, (pop.) a călca, (înv.) a cuprinde, a năbuși, a stropși, a supăra. (A ~ un teritoriu străin.) 2. a uzurpa, (înv. fig.) a împresura. (A ~ drepturile cuiva.) 3. a se abate, a călca, a contraveni, a nesocoti, a viola, (înv.) a păși, a sparge, a stropși, a știrbi. (A ~ legea.) 4. a nesocoti, (fig.) a silui. (A ~ legile limbii.)

încălca dex online | sinonim

încălca definitie

Intrare: încălca
încălca verb grupa I conjugarea I