ÎNARIPÁ, înaripez, vb. I. Refl. A prinde aripi; a-și lua avânt; a întraripa. ♦ Tranz. (Poetic) A da avânt, a însufleți. – În + aripă.

ÎNARIPÁT, -Ă, înaripați, -te, adj. Care are aripi, cu aripi; aripat, întraripat. ♦ Fig. Plin de elan, avântat. – V. înaripa.

ÎNARIPÁ, înaripez, vb. I. Refl. A prinde aripi; a-și lua avânt; a întraripa. ♦ Tranz. (Poetic) A da avânt, a însufleți. – În + aripi.

ÎNARIPÁT, -Ă, înaripați, -te, adj. Care are aripi, cu aripi; aripat, întraripat. ♦ Fig. Plin de elan, avântat. – V. înaripa.

ÎNARIPÁ, înaripez, vb. I. Tranz. (În limbaj poetic) A da avînt, a însufleți. Dar ceea ce merită pe drept cuvînt atențiunea... este, în această poemă, entuziasmul care înaripează inima poetului. MACEDONSKI, O. IV 73. ♦ Refl. A prinde aripi, a-și lua avînt. Atunci se-naripează Neîmpăcatu-mi dor. ALECSANDRI, P. III 100. Încă aristocrația nu se înaripase, și capetele acestei idre... nu începuseră a mușca. NEGRUZZI, S. I 272. – Variantă: aripá vb. I.

ÎNARIPÁT, -Ă, înaripați, -te, adj. 1. Care are aripi, cu aripi; aripat (1). Di! caii mei... Zburați ca zmei Înaripați. BENIUC, V. 13. Înaripata dihanie... nu mai avea astîmpăr cît ținea ziua. ANGHEL, PR. 42. E furios contra hoțului înaripat ce i-a prădat vînatul. ALECSANDRI, O. P. 351. 2. Fig. Avîntat, însuflețit, înflăcărat, plin de elan. Tot mai mare este numărul tinerilor care își leagă năzuințele lor cele mai înaripate de iubita noastră armată. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2438. Un vers într-adevăr înaripat... ANGHEL-IOSIF, C. M. I 86.

!înaripá (a ~) (î-na-/în-a-) vb., ind. prez. 3 înaripeáză

înaripá vb. (sil. mf. în-), ind. prez. 1 sg. înaripéz, 3 sg. și pl. înaripeáză

ÎNARIPÁ vb. (rar) a întraripa.

ÎNARIPÁT adj. aripat. (Insectă ~.)

ÎNARIPÁT adj. v. avântat, entuziasmat, entuziast, fervent, focos, înflăcărat, înfocat, însuflețit, pasionat.

A ÎNARIPÁ ~éz tranz. poet. (persoane) A face să se înaripeze. /în + aripă

A SE ÎNARIPÁ mă ~éz intranz. poet. (despre persoane) A fi cuprins de avânt creator; a prinde aripi. /în + aripă

înaripà v. 1. a căpăta aripi: calul se ’naripă BOL.; 2. fig. a se avânta: atunci se ’naripeăzâ neîmpăcatu-mi dor AL.

înaripat a. prevăzut ca aripi: Amorul e zeu ’naripat AL.

înaripát și aripát, -ă adj. Cu aripĭ.

înaripéz și aripéz v. tr. Daŭ aripĭ, pun aripĭ, înzestrez cu aripĭ. – Vechĭ și întraripéz.

ÎNARIPA vb. (rar) a întraripa.

ÎNARIPAT adj. aripat.

înaripat adj. v. AVÎNTAT. ENTUZIASMAT. ENTUZIAST. FERVENT. FOCOS. ÎNFLĂCĂRAT. ÎNFOCAT. ÎNSUFLEȚIT. PASIONAT.