Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

32 defini╚Ťii pentru ├«nainta╚Öi

├ÄNAINT├ü, ├«naintez, vb. I. 1. Intranz. A merge ├«nainte ├«n spa╚Ťiu, a se mi╚Öca spre cineva sau ceva aflat ├«nainte; a avansa. ÔÖŽ Fig. A progresa. 2. Intranz. A merge ├«nainte ├«n timp; a se desf─â╚Öura, a se dezvolta. 3. Tranz. A ridica pe cineva ├«ntr-o func╚Ťie mai important─â; a avansa ├«n grad. ÔÖŽ Intranz. A ob╚Ťine o func╚Ťie mai important─â, un grad mai mare. 4. Tranz. A expedia, a trimite, a da un act, o peti╚Ťie, o lucrare administrativ─â etc. 5. Tranz. (├Änv.) A avansa o sum─â de bani. ÔÇô Din ├«nainte.
├ÄNAINT├ü╚ś, -─é, ├«nainta╚Öi, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre animale de trac╚Ťiune, mai ales despre cai; adesea substantivat) ├Änh─âmat ├«naintea rota╚Öilor. 2. Adj. (Rar) Care merge ├«nainte, care este ├«n fa╚Ť─â. 3. S. m. Persoan─â care, prin activitatea sau prin lucr─ârile sale, a preg─âtit activitatea altora; precursor. 4. S. m. (Sport) Juc─âtor din linia de atac a unei echipe de fotbal, rugbi, hochei etc. [Var.: (reg.) naint├í╚Ö, -─â adj.] ÔÇô ├Änainte + suf. -a╚Ö.
NAINT├ü╚ś, -─é adj. v. ├«nainta╚Ö.
├ÄNAINT├ü, ├«naintez, vb. I. 1. Intranz. A merge ├«nainte ├«n spa╚Ťiu, a se mi╚Öca spre cineva sau ceva aflat ├«nainte; a avansa. ÔÖŽ Fig. A progresa. 2. Intranz. A merge ├«nainte ├«n timp; a se desf─â╚Öura, a se dezvolta. 3. Tranz. A ridica pe cineva ├«ntr-o func╚Ťie mai important─â; a avansa ├«n grad. ÔÖŽ Intranz. A ob╚Ťine o func╚Ťie mai important─â, un grad mai mare. 4. Tranz. A expedia, a trimite, a da un act, o peti╚Ťie, o lucrare administrativ─â etc. 5. Tranz. (├Änv.) A avansa o sum─â de bani. ÔÇô Din ├«nainte.
├ÄNAINT├ü╚ś, -─é, ├«nainta╚Öi, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre animale de trac╚Ťiune, mai ales despre cai; adesea substantivat) ├Änh─âmat ├«naintea rota╚Öilor. 2. Adj. (Rar) Care merge ├«nainte, care este ├«n fa╚Ť─â. 3. S. m. Persoan─â care, prin activitatea sau prin lucr─ârile sale, a preg─âtit activitatea altora; precursor. 4. S. m. (Sport) Juc─âtor din linia de atac a unei echipe de fotbal, rugbi, hochei etc. [Var.: (reg.) naint├í╚Ö, -─â adj.] ÔÇô ├Änainte + suf. -a╚Ö.
NAINT├ü╚ś, -─é adj. v. ├«nainta╚Ö.
├ÄNAINT├ü, ├«naintez, vb. I. 1. Intranz. A merge ├«nainte, a se mi╚Öca spre cineva sau ceva; a avansa. Cu greu ├«naintam prin n─âmolul drumului r─âu. SADOVEANU, O. VI 526. Luntrea... ├«nainteaz─â ├«n lovire de lope╚Ťi. EMINESCU, O. I 154. C─âru╚Ťa... ├«nainteaz─â pe c─âi f─âr─â de urme. ODOBESCU, S. III 15. Vaporul leg─ânat de valuri ├«nainteaz─â r─âpide. ALECSANDRI, O. P. 317. ÔŚŐ Fig. Drumul... ├«nainteaz─â vesel, neted. REBREANU, I. 9. ÔŚŐ (Poetic) Din v─âi tu vezi amurgul Spre culmi ├«naint├«nd. CO╚śBUC, P. I 215. ÔŚŐ Refl. (Rar) M─â ├«naintam chiar ca o ma╚Öin─â printre toate acele minuni. ALECSANDRI, C. 122. Iat─â c─â se-nainta ╚śi pe prag se ar─âta. id. P. P. 131. ÔÖŽ A merge ├«nainte (├«n timp), a se desf─â╚Öura. Noaptea-nainteaz─â. MACEDONSKI, O. I 173. ÔŚŐ Expr. A ├«nainta ├«n v├«rst─â = a ├«mb─âtr├«ni. 2. Intranz. Fig. A merge mai departe pe calea dezvolt─ârii; a progresa. Uniunea Sovietic─â... ├«nainteaz─â acum spre cea mai ├«nalt─â form─â de civiliza╚Ťie. SAHIA, U.R.S.S. 91. 3. Tranz. (Cu privire la persoane) A ridica ├«n grad, ├«ntr-o func╚Ťie mai important─â; a avansa. La o s─âpt─âm├«n─â dup─â aceast─â minunat─â ├«nt├«mplare, Vartolomeu Diaconu a fost mutat ╚Öi ├«naintat la gradul de ╚Öef al sta╚Ťiei Piscul-Voievodesei. C. PETRESCU, A. 298. 4. Tranz. (Cu privire la acte, peti╚Ťii, lucr─âri administrative etc.) A expedia, a trimite. Am ├«naintat parchetului al─âturata scrisoare. Cred c─â de ast─â dat─â ╚Ťi s-a ├«nfundat. CARAGIALE, O. II 307. 5. Tranz. (├Änvechit, cu privire la o sum─â de bani) A da ├«nainte, a pl─âti cu anticipa╚Ťie. M─â rog, b─âbac─â, ├«nc─â ╚Öi acum ca s─â-mi ├«naintezi leafa. KOG─éLNICEANU, S. 101.
├ÄNAINT├ü╚ś1, ├«nainta╚Öi, s. m. 1. Persoan─â care prin activitatea sa sau prin lucr─ârile sale a preg─âtit activitatea altora; precursor. ├Äntr-unul din rarele momente, c├«nd acest scriitor vorbe╚Öte despre el ├«nsu╚Öi, l-am auzit spun├«nd c─â ├«nainta╚Öii s─âi literari s├«nt Ion Neculce ╚Öi Creang─â. IBR─éILEANU, S. 27. Urmeaz─â ╚Öi tu pe frumoasa cale ce ├«nainta╚Öii t─âi ╚Ťi-au deschis. CARAGIALE, S. U. 96. 2. (Sport) Juc─âtor din linia de atac a unei echipe de fotbal, handbal etc., al c─ârui rol este ├«n special s─â ├«nainteze spre poarta advers─â ╚Öi s─â ├«nscrie puncte.
├ÄNAINT├ü╚ś2, -─é, ├«nainta╚Öi, -e, adj. 1. (Despre animale de trac╚Ťiune, mai ales despre cai) ├Änh─âmat ├«naintea rota╚Öilor. Iapa ├«nainta╚Ö─â, ├«ntr-un acces de spaim─â, f─âcu o s─âritur─â ├«n dreapta, s─â se fereasc─â parc─â de primejdie. REBREANU, R. I 215. Se obi╚Önuie╚Öte, pe l├«ng─â doi boi, s─â se pun─â ╚Öi un cal ├«nainta╚Ö, la varg─â, ├«nh─âmat c-o gur─â de ham. PAMFILE, A. R. 40. ÔŚŐ (Substantivat) Se auzea... glasul lui strig├«nd la ├«nainta╚Ö. D. ZAMFIRESCU, R. 240. 2. (Rar) Care merge ├«nainte, care e ├«n fa╚Ť─â. ÔÇô Variant─â: naint├í╚Ö,-─â (NEGRUZZI, S. I 37) adj.
NAINT├ü╚ś, -─é adj. v. ├«nainta╚Ö2.
înaintá (a ~) (-na-in-) vb., ind. prez. 3 înainteáză
înaintáș (-na-in-) adj. m., s. m., pl. înaintáși; adj. f., s. f. înaintáșă, pl. înaintáșe
├«naint├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«naint├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nainte├íz─â
înaintáș adj. m., s. m., pl. înaintáși; f. sg. înaintáșă, pl. înaintáșe
├ÄNAINT├ü vb. 1. a avansa. (A ~ ├«n spa╚Ťiu.) 2. v. preda. 3. a adresa, a expedia, a trimite. (~ o cerere.) 4. v. promova. 5. v. dezvolta. 6. v. progresa.
├ÄNAINT├ü╚ś s. 1. v. predecesor. 2. ascendent, (pop.) mo╚Ö. (~ii lui pe linie patern─â.) 3. (SPORT) atacant. (Un ~ marcheaz─â golul victoriei.)
├ÄNAINT├ü╚śI s. pl. v. ochelari.
A ├«nainta Ôëá a dec─âdea, a se retrage, a regresa, a (se) ├«ntoarce
A ├ÄNAINT├ü ~├ęz 1. intranz. 1) A se mi╚Öca ├«nainte (├«n spa╚Ťiu ╚Öi ├«n timp); a avansa. Vehiculul ~eaz─â. ÔŚŐ ~ ├«n v├órst─â a ├«mb─âtr├óni. 2) fig. A trece printr-o serie de schimb─âri spre o treapt─â superioar─â; a avansa; a prop─â╚Öi; a se dezvolta; a progresa; a evolua. ~ la ├«nv─â╚Ť─âtur─â. 3) (despre peninsule, proeminen╚Ťe etc.) A ie╚Öi ├«n afar─â, form├ónd un relief; a fi ├«n relief. 4) fam. (despre boli) A deveni din ce ├«n ce mai grav; a se agrava; a progresa. 5) (despre persoane) A se ridica pe o treapt─â superioar─â (├«ntr-un post, ├«ntr-un grad ╚Ötiin╚Ťific); a promova; a avansa. 2. tranz. 1) (persoane) A ridica ├«ntr-un post sau ├«n grad mai ├«nalt; a promova; a avansa. 2) (proiecte, rapoarte, candidaturi etc.) A prezenta spre examinare ╚Öi aprobare; a propune. ~ o cerere. 3) (idei, teze, doctrine etc.) A aduce la cuno╚Ötin╚Ťa public─â; a pune ├«n circula╚Ťie; a emite; a preconiza. 4) ├«nv. (sume de bani) A pl─âti cu anticipa╚Ťie. /Din ├«nainte
├ÄNAINT├ü╚ś1 ~─â (~i, ~e) 1) ├«nv. (despre animale de trac╚Ťiune) Care este ├«nh─âmat ├«naintea rota╚Öilor. 2) rar Care este situat ├«naintea altora. /├«nainte + suf. ~a╚Ö
├ÄNAINT├ü╚ś2 ~i m. 1) Persoan─â care, prin activitatea sa, creeaz─â condi╚Ťii necesare pentru al╚Ťii; precursor. 2) sport Juc─âtor care face parte din linia de atac a unei echipe (de fotbal, hochei etc.); atacant. /├«nainte + suf. ~a╚Ö
înaintà v. 1. a merge înainte; fig. a înainta în vărstă; 2. a progresa: a înainta în studiu; 3. a avansa: a înainta în magistratură; 4. a prezenta, a adresa: a înainta o hârtie.
├«nainta╚Ö m. care merge ├«nainte: cal ├«nainta╚Ö. ÔĽĹ m. predecesor
naintaș a. și m. înaintaș: naintașii trecuse [!] apa prin vad OD.
├«naint├í╚Ö, -─â adj. ╚Öi s. Care e ├«naintea altu─şa, precedent, precursor: Ipocrate a fost ├«nainta╚Öu medicilor. Ca─ş ├«nainta╚Ö─ş, ├«nh─âma╚Ť─ş c├«te do─ş uni─ş ├«naintea altora (fr. ├á la Daumont). V. bulzi╚Ö.
├«nainte-merg─âtor, -o├íre adj. ╚Öi s. R─â┼ş zis ├«ld. ├«nainta╚Ö, premerg─âtor sa┼ş precursor (supranumele lu─ş Ion Botez─âtoru).
├«naint├ęz v. tr. Merg ├«n ainte: armata a ├«naintat ├«n ╚Ťar─â str─âin─â. Fig. Progresez: a ├«nainta ├«n etate, ├«n lucru, ├«n studi┼ş. M─â ├«nal╚Ť ├«n grad: acest ofi╚Ťer a ├«naintat r─âpede. V. tr. Duc ├«n ainte: ├Änaintez lucr─ârile. Prezent, adresez: ├«naintez o h├«rtie ministerulu─ş. Fig. ├Änal╚Ť ├«n grad. ÔÇô Fals avansez (dr. avancer).
├ÄNAINTA vb. 1. a avansa. (A ~ ├«n spa╚Ťiu.) 2. a depune, a ├«nm├«na, a preda, a prezenta, a remite, a transmite, (pop.) a b─âga. (I-a ~ ├«ntreaga documenta╚Ťie.) 3. a adresa, a expedia, a trimite. (~ o cerere.) 4. a avansa, a ├«n─âl╚Ťa, a promova, a ridica, (├«nv.) a provivasi. (A ~ ├«n func╚Ťie, ├«n grad.) 5. a avansa, a se dezvolta, a evolua, a progresa, a prop─â╚Öi, (├«nv.) a (se) pricopsi, a spori, (grecism ├«nv.) a prohorisi, (fig.) a cre╚Öte. (Patria noastr─â ~ continuu.) 6. a merge, a progresa. (Omenirea ~ continuu pe calea civiliza╚Ťiei.)
├ÄNAINTA╚ś s. 1. antecesor, precursor, predecesor, premerg─âtor, (├«nv.) procatoh, prodrom, ├«nainte-merg─âtor, (├«nv., bis.) prediteci. (~ii no╚Ötri direc╚Ťi.) 2. ascendent, (pop.) mo╚Ö. (~ lui pe linie patern─â.)
înaintași s. pl. v. OCHELARI.
├«nainta╚Öi La Udrescu g─âsim ├«nainta╚Öi cu ├«n╚Ťelesul de ÔÇ×ochelariÔÇŁ. Cuv├«ntul mai fusese semnalat de C. Armeanu ├«n BPh., IV, p. 135, ╚Öi de fapt e cunoscut ╚Öi de CADE. Acad. Iorgu Iordan, BPh., IV, p. 181, ├«l explic─â prin faptul c─â ÔÇ×ochelarii stau ├«naintea ochilorÔÇŁ. Semnalez formula de impreca╚Ťie (glumea╚Ť─â) pe care am auzit-o ├«n tinere╚Ťe la Reviga: s─â-╚Ťi sar─â rota╚Öii ╚Öi s─â-╚Ťi r─âm├ón─â ├«nainta╚Öii, ceea ce ├«nsemna ÔÇ×s─â orbe╚ÖtiÔÇŁ. Este clar c─â ochelarii au fost compara╚Ťi cu caii ├«nainta╚Öi.
├«nainta╚Ö, ├«nainta╚Öi s. m. (intl., ├«nv.) 1. delincvent intrat ├«n r├«ndurile poli╚Ťi╚Ötilor. 2. (la pl.) ochelari.

înaintași dex online | sinonim

înaintași definitie

Intrare: înainta
înainta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: înaintași
înaintași
Intrare: înaintaș (adj.)
înaintaș adjectiv
naintaș adjectiv
Intrare: înaintaș (s.m.)
înaintaș substantiv masculin
naintaș substantiv masculin