Dicționare ale limbii române

2 intrări

5 definiții pentru înțiglare

înțiglá (a ~) (pop.) (-ți-gla) vb., ind. prez. 3 înțigleáză
înțiglá vb. (sil. -gla), ind. prez. 1 sg. înțigléz, 3 sg. și pl. înțigleáză
înțiglá, înțigléz, vb. I (reg.) 1. a ascuți. 2. (refl.) a vorbi cu glas răstit și ascuțit; a se pițigăia. 3. a înțepa, a străpunge.
înțăgléz și (maĭ rar) înțigléz v. tr. (d. țaglă, frigare). Vest. Înțepenesc (mersu, mișcările). Ascut și aspresc (vocea). V. refl. Merg țeapăn: Țiganu se înțăgla în uniformă. Mă înfig, vorbesc ascuțit și aspru: mitocanca se înțăgla la ĭa. V. înțiglesc.
înțigléz, V. înțăglez.

înțiglare dex online | sinonim

înțiglare definitie

Intrare: înțigla
înțigla verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -gla
Intrare: înțiglare
înțiglare infinitiv lung