ÎNȚESTÁT, -Ă, ințestați, -te, adj. (Neobișnuit) Încăpățînat, îndărătnic. Oamenii, dacă îl văzură atît de înțestat, îi arătară drumul și-l lăsară să se ducă. ISPIRESCU, L. 138.

ÎNȚESTÁT adj. v. încăpățânat, îndărătnic, recalcitrant, refractar.

înțestat a. încăpățânat: dacă îl văzură atât de înțestat ISP. [V. țeastă].

înțestát, -ă adj. (d. țeastă, căpățînă, ca și fr. entêté, d. tête, cap). Munt. Încăpățînat, îndărătnic.

înțestat adj. v. ÎNCĂPĂȚÎNAT. ÎNDĂRĂTNIC. RECALCITRANT. REFRACTAR.