Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru ├«n╚Ťelenit

├ÄN╚ÜELEN├Ź, ├«n╚Ťelenesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre p─âm├ónt, la pers. 3) A se ├«nt─âri, a se preface ├«n ╚Ťelin─â (prin necultivare, prin uscare ├«n timp de secet─â etc.) ÔŚŐ Tranz. Soarele a ├«n╚Ťelenit p─âm├óntul. 2. Tranz. ╚Öi refl. A l─âsa sau a sta ├«n nemi╚Öcare, ├«n inactivitate; a (se) ├«n╚Ťepeni, a (se) fixa. ÔÖŽ Intranz. Fig. A r─âm├óne nemi╚Öcat, ├«mpietrit; a ├«ncremeni. ÔÇô ├Än + ╚Ťelin─â.
├ÄN╚ÜELEN├ŹT, -─é, ├«n╚Ťeleni╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre p─âm├ónt) ├Änt─ârit, uscat din cauza secetei sau a necultiv─ârii. 2. Fig. ├Äncremenit, ├«mpietrit, nemi╚Öcat. ÔÇô V. ├«n╚Ťeleni.
├ÄN╚ÜELEN├Ź, ├«n╚Ťelenesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre p─âm├ónt, la pers. 3) A se ├«nt─âri, a se preface ├«n ╚Ťelin─â (prin necultivare, prin uscare ├«n timp de secet─â etc.) ÔŚŐ Tranz. Soarele a ├«n╚Ťelenit p─âm├óntul. 2. Tranz. ╚Öi refl. A l─âsa sau a sta ├«n nemi╚Öcare, ├«n inactivitate; a (se) ├«n╚Ťepeni, a (se) fixa. ÔÖŽ Intranz. Fig. A r─âm├óne nemi╚Öcat, ├«mpietrit; a ├«ncremeni. ÔÇô ├Än + ╚Ťelin─â.
├ÄN╚ÜELEN├ŹT, -─é, ├«n╚Ťeleni╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre p─âm├ónt) ├Änt─ârit, uscat din cauza secetei sau a necultiv─ârii. 2. Fig. ├Äncremenit, ├«mpietrit, nemi╚Öcat. ÔÇô V. ├«n╚Ťeleni.
├ÄN╚ÜELEN├Ź, ├«n╚Ťelenesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre p─âm├«nt) A se face tare, v├«rtos; a se b─ât─âtori, a se ├«nt─âri (prin necultivare din cauza secetei sau a frigului). Boii ├«n grajd se hodinesc, Gr─âdinile ├«n╚Ťelenesc. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 11/4. V├«ntule, du-te de-i spune C─â z─âbavele nu-s bune, C─â leli╚Ťa-i duce dorul, I-a ├«n╚Ťelenit ogorul. ALECSANDRI, T. 1590. ÔŚŐ Tranz. Soarele ie╚Öi iar─â╚Öi pe cer ╚Öi cu c─âldura sa dogor├« ╚Öi ├«n╚Ťeleni huma cea jilav─â. ODOBESCU, S. III 278. 2. Intranz. Fig. A r─âm├«ne nemi╚Öcat; a ├«nlemni, a ├«ncremeni, a ├«mpietri. V─âz├«nd ast─â dihanie spurcat─â, fl─âc─âiandrii ├«n╚Ťelenir─â ├«n loc ├«nghe╚Ťa╚Ťi de fric─â ╚Öi-╚Öi a╚Öteptau ceasul pierz─ârii. POPESCU, B. II 49. Labele unui g├«ndac... ├«n╚Ťelenesc sub jocul unui copil crud. CARAGIALE, O. I 294. 3. Refl. A se ├«n╚Ťepeni. S-a ├«n╚Ťelenit plugul ├Än o r─âd─âcin─â de l─âptuc─â ╚śi nu poate s─â-l mai duc─â. P─éSCULESCU, L. P. 25. ÔŚŐ Tranz. V─âzui oamenii ar├«nd Cu plugurile ├«n r├«nd. Numai plugule╚Ťul meu L-a-n╚Ťelenit dumnezeu. TEODORESCU, P. P. 291. (Fig.) Foamea ├«i sl─âbise puterile ╚Öi-i ├«n╚Ťelenise g├«ndurile. MARIAN, O. I 181.
├ÄN╚ÜELEN├ŹT, -─é, ├«n╚Ťeleni╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre p─âm├«nt) B─ât─âtorit, ├«nv├«rto╚Öat, tare (din cauza necultiv─ârii, a secetei sau a frigului). Boli╚Ötea aceasta... f─âcea s─â r─âm├«ie p─âm├«ntul in╚Ťelenit ╚Öi s─â putrezeasc─â gr├«nele ├«n lanuri. ANGHEL, PR. 109. Duc turmele de pui s─â pasc─â ╚Ťarinile in╚Ťelenite. ODOBESCU, S. III 14. P─âm├«nturile erau in╚Ťelenite ╚Öi necultivate. I. IONESCU, M. 284. 2. Fig. ├Änlemnit, ├«ncremenit, nemi╚Öcat; ├«n╚Ťepenit. O cea╚Ť─â... se risipea mereu ├«n frigul in╚Ťelenit. REBREANU, N. 67. E lini╚Ötit ÔÇô acea lini╚Öte a m─ârii, care, ├«n╚Ťelenit─â ├«n fine, vrea s─â se odihneasc─â dup─â zbuciumul unui n─âprasnic uragan. CARAGIALE, M. 39.
├«n╚Ťelen├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«n╚Ťelen├ęsc, imperf. 3 sg. ├«n╚Ťelene├í; conj. prez. 3 s─â ├«n╚Ťelene├ísc─â
├«n╚Ťelen├ş vb., ind. prez. 3 sg. ├«n╚Ťelen├ę╚Öte, 3 pl. ├«n╚Ťelen├ęsc, imperf. 3 sg. ├«n╚Ťelene├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«n╚Ťelene├ísc─â
├ÄN╚ÜELEN├Ź vb. v. b─ât─âtori.
├ÄN╚ÜELENI vb. v. ├«mpietri, ├«ncremeni, ├«ncuiba, ├«nlemni, ├«nm─ârmuri, ├«nr─âd─âcina, ├«n╚Ťepeni, petrifica, statornici.
├ÄN╚ÜELEN├ŹT adj. 1. v. b─ât─âtorit. 2. necultivat, nedes╚Ťelenit, nelucrat, (ast─âzi rar) ╚Ťelinos, (├«nv. ╚Öi pop.) sterp, (├«nv. ╚Öi reg.) s─âcret, (reg.) p├órlogit. (Terenuri agricole ~.)
├ÄN╚ÜELEN├ŹT adj. v. ├«mpietrit, ├«ncremenit, ├«nlemnit, ├«nm─ârmurit, ├«n╚Ťepenit, neclintit, nemi╚Öcat, ╚Ťeap─ân, ╚Ťintuit.
A ├ÄN╚ÜELEN├Ź ~├ęsc tranz. 1) (despre terenuri care nu mai sunt lucrate) A se preface ├«n ╚Ťelin─â; a se acoperi de buruieni; a se p─âr─âgini; a se p├órlogi. 2) (despre fiin╚Ťe) A-╚Öi pierde capacitatea de a se mi╚Öca (din cauza unei emo╚Ťii puternice); a r─âm├óne nemi╚Öcat; a ├«nghe╚Ťa; a ├«nlemni; a ├«mpietri; a ├«nm─ârmuri; a ├«ncremeni. /├«n + ╚Ťelin─â
├«n╚Ťelen├Č v. 1. a se face ╚Ťelin─â: p─âm├óntul nelucrat ├«n╚Ťelene╚Öte; 2. fig. a amor╚Ťi: ├«n╚Ťelenir─âm de fric─â; 3. a se ├«nr─âd─âcina: ura ╚Öi du╚Öm─ânia se ├«n╚Ťelenesc NEGR.
├«n╚Ťelen├ęsc v. intr. (d. ╚Ťelin─â, p─âm├«nt nelucrat). R─âm├«n ├«n p─âr─âsire, nelucrat, vorbind de p─âm├«ntur─ş. ├Änlemnesc, ├«ncremenesc, r─âm├«n ca de peatr─â de fric─â ╚Ö. a. V. refl. Devin ╚Ťelin─â, r─âm├«n p─âr─âsit: p─âm├«ntu se ├«n╚Ťelene╚Öte dac─â nu-l lucrez─ş. M─â ├«n╚Ťepenesc ├«ntrÔÇÖun loc: ura se ├«n╚Ťelenise ├«n el. ÔÇô Vech─ş ╚Öi ╚Ťelenesc ╚Öi ├«n╚Ťelinez. V. ├«mpirlogesc.
ÎNȚELENI vb. a se bătători, a se întări, a se învîrtoșa. (Pămîntul s-a ~.)
├«n╚Ťeleni vb. v. ├ÄMPIETRI. ├ÄNCREMENI. ├ÄNCUIBA. ├ÄNLEMNI. ├ÄNM─éRMURI. ├ÄNR─éD─éCINA. ├ÄN╚ÜEPENI. PETRIFICA. STATORNICI.
├«n╚Ťelenit adj. v. ├ÄMPIETRIT. ├ÄNCREMENIT. ├ÄNLEMNIT. ├ÄNM─éRMURIT. ├ÄN╚ÜEPENIT. NECLINTIT. NEMI╚śCAT. ╚ÜEAP─éN. ╚ÜINTUIT.
├ÄN╚ÜELENIT adj. 1. b─ât─âtorit, ├«nt─ârit, ├«nv├«rto╚Öat. (P─âm├«nt ~.) 2. necultivat, nedes╚Ťelenit, nelucrat, (ast─âzi rar) ╚Ťelinos, (├«nv. ╚Öi pop.) sterp, (├«nv. ╚Öi reg.) s─âcret, (reg.) p├«rlogit. (Terenuri agricole ~.)

├«n╚Ťelenit dex online | sinonim

├«n╚Ťelenit definitie

Intrare: ├«n╚Ťeleni
├«n╚Ťeleni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: ├«n╚Ťelenit
├«n╚Ťelenit adjectiv