ÎNĂCREÁLĂ s. f. (Pop.) Substanță acră cu care se înăcrește o mâncare; mâncare acră sau înăcrită. – Înăcri + suf. -eală.

ÎNĂCREÁLĂ s. f. (Pop.) Substanță acră cu care se înăcrește o mâncare; mâncare acră sau înăcrită. – Înăcri + suf. -eală.

ÎNĂCREÁLĂ s. f. Substanță acră cu care se înăcrește o mîncare; lucru de mîncare acru sau înăcrit. Din zărul scurs... se face înăcreală. ȘEZ. VII 98.

!înăcreálă (pop.) (î-nă-crea-/în-ă-) s. f., g.-d. art. înăcrélii

înăcreálă s. f. (sil. -crea-; mf. în-), g.-d. art. înăcrélii

ÎNĂCREÁLĂ s. acreală, acrime, (rar) sărbezime, (înv. și reg.) sărbezeală, (înv.) serbezitură. (~ unui aliment.)

ÎNĂCREALĂ s. acreală, acrime, (rar) sărbezime, (înv. și reg.) sărbezeală, (înv.) serbezitură. (~ unui aliment.)