11 definiții pentru împrimăvărare
ÎMPRIMĂVĂRÁ, pers. 3 împrimăvărează,
vb. I.
Refl. impers. A se face primăvară. –
În +
primăvară. ÎMPRIMĂVĂRÁ, pers. 3 împrimăvărează,
vb. I.
Refl. impers. A se face primăvară. –
În +
primăvară. ÎMPRIMĂVĂRÁ, pers. 3 împrimăvărează,
vb. I.
Refl. A se face primăvară. [Balaurul] au pus pe om lîngă un lac mare, iar el s-a cufundat acolo în apă, pentru că încă nu se împrimăvărase cumsecade. SBIERA, P. 311.
!împrimăvărá (a se ~) vb. refl.,
ind. prez. 3
sg. se împrimăvăreáză
împrimăvărá vb., ind. prez. 3 sg. împrimăvăreáză ÎMPRIMĂVĂRÁ vb. v. desprimăvăra. A SE ÎMPRIMĂVĂRÁ pers. 3 se ~eáză intranz. v. A SE DESPRIMĂVĂRA. /în + primăvară împrimăvărà v. a se face primăvară.
împrimăvăréz, V.
desprimăvărez. ÎMPRIMĂVĂRA vb. a se desprimăvăra, (prin Transilv.) a se primăvăra. (S-a ~ și natura reînvie.) împrimăvărá, vb. refl. – A se face primăvară. – Din în- + primăvară (< lat. primavera) (DEX, MDA). împrimăvărare dex online | sinonim
împrimăvărare definitie
Intrare: împrimăvăra
împrimăvăra verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: împrimăvărare
împrimăvărare infinitiv lung