Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru ├«mprietinire

├ÄMPRIETEN├Ź, ├«mprietenesc, vb. IV. Refl. ╚Öi tranz. A deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten cu altcineva. [Pr.: -pri-e-. ÔÇô Var.: (reg.) ├«mprietin├ş vb. IV] ÔÇô ├Än + prieten.
├ÄMPRIETIN├Ź vb. IV v. ├«mprieteni.
├ÄMPRIETEN├Ź, ├«mprietenesc, vb. IV. Refl. ╚Öi tranz. A deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten. [Pr.: -pri-e-. ÔÇô Var.: (reg.) ├«mprietin├ş vb. IV] ÔÇô ├Än + prieten.
├ÄMPRIETIN├Ź vb. IV v. ├«mprieteni.
├ÄMPRIETEN├Ź, ├«mprietenesc, vb. IV. Refl. reciproc. (Mai ales construit cu prep. ┬źcu┬╗) A intra ├«n leg─âturi de prietenie, a deveni prieten (cu cineva). Zile lungi mi le-am pierdut S─â m─â-mprietenesc cu tine. CO╚śBUC, P. I 51. ÔŚŐ Fig. ├Än prima zi m-am ├«mprietenit cu copacii ╚Öi cu c├«inii. VLAHU╚Ü─é, O. A. 145. Se ├«mprietenir─â ╚Öi se duser─â la palaturile ├«mp─âr─âte╚Öti. ISPIRESCU, L. 371. ÔÇô Variant─â: ├«mprietini (SADOVEANU, E. 7) vb. IV.
├ÄMPRIETIN├Ź vb. IV v. ├«mprieteni.
├«mprieten├ş (a ~) (-pri-e-) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mprieten├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mprietene├í; conj. prez. 3 s─â ├«mprietene├ísc─â
├«mprieten├ş vb. (sil. -pri-e-), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mprieten├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mprietene├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«mprietene├ísc─â
├ÄMPRIETEN├Ź vb. (├«nv. ╚Öi reg.) a se prieteni, (reg.) a se ort─âci. (S-au ~ repede.)
A se ├«mprieteni Ôëá a se ├«ndu╚Öm─âni, a se ├«nvr─âjbi
A ├ÄMPRIETEN├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se ├«mprieteneasc─â. [Sil. ├«m-pri-e-] /├«n + prieten
A SE ├ÄMPRIETEN├Ź m─â ~├ęsc intranz. A stabili rela╚Ťii de prietenie; a deveni prieten cu cineva. ~ cu o fat─â. /├«n + prieten
├«mprieten├Č v. a (se) face prieten.
├«mprieten├ęsc (vest) ╚Öi -in├ęsc (est) v. tr. Fac prieten: nevo─şa ├«─ş ├«mprietenise. V. refl. M─â fac prieten: c├«nele une-or─ş se ├«mprietene╚Öte cu pisica. ÔÇô ├Än Trans. ├«mpret-. Vech─ş ╚Öi -tnicesc.
ÎMPRIETENI vb. (înv. și reg.) a se prieteni, (reg.) a se ortăci. (S-au ~ repede.)

împrietinire dex online | sinonim

împrietinire definitie

Intrare: împrieteni
împrietini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
împrieteni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -pri-e-
Intrare: împrietinire
împrietinire infinitiv lung