Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru ├«mprejmuitor

├ÄMPREJMUIT├ôR, -O├üRE, ├«mprejmuitori, -oare, adj. Care ├«mprejmuie╚Öte. ÔÖŽ ├Änconjur─âtor. [Pr.: -mu-i-] ÔÇô ├Ämprejmui + suf. -tor.
├ÄMPREJMUIT├ôR, -O├üRE, ├«mprejmuitori, -oare, adj. Care ├«mprejmuie╚Öte. ÔÖŽ ├Änconjur─âtor. [Pr.: -mu-i-] ÔÇô ├Ämprejmui + suf. -tor.
├ÄMPREJMUIT├ôR, -O├üRE, ├«mprejmuitori, -oare, adj. Care ├«mprejmuie╚Öte, care este ├«mprejur; ├«nconjur─âtor. ├Än mai pu╚Ťin dec├«t s-ar crede, p─âdurile ├«mprejmuitoare z─âceau dobor├«te la p─âm├«nt! HOGA╚ś, M. N. 167.
împrejmuitór (-mu-i-) adj. m., pl. împrejmuitóri; f. sg. și pl. împrejmuitoáre
împrejmuitór adj. m. (sil. -mu-i-), pl. împrejmuitóri; f. sg. și pl. împrejmuitoáre
├ÄMPREJMUIT├ôR adj. ├«nconjur─âtor, (rar) ╚Ť─ârmuitor. (Un gard ~.)
ÎMPREJMUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care împrejmuiește; înconjurător. /a împrejmui + suf. ~tor
├ÄMPREJMUITOR adj. ├«nconjur─âtor, (rar) ╚Ť─ârmuitor. (Un gard ~.)

împrejmuitor dex online | sinonim

împrejmuitor definitie

Intrare: împrejmuitor
împrejmuitor adjectiv
  • silabisire: -mu-i-