Dicționare ale limbii române

3 definiții pentru împrânzire

împrânzí, împrânzésc, vb. IV (înv.) a reuși să prânzești cu cineva.
împrânzì v. a ajunge la prânz: cu minciuna împrânzești, dar nu poți să înserezi.
împrînzésc v. intr. Ajung la timpu prînzuluĭ, la amează: cu mincĭuna împrînzeștĭ, dar nu înserezi.

împrânzire dex online | sinonim

împrânzire definitie

Intrare: împrânzi
împrânzi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: împrânzire
împrânzire infinitiv lung