Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru ├«mpopo╚Ťonare

├ÄMPOPO╚ÜON├ü, ├«mpopo╚Ťonez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. (Fam.) A (se) g─âti cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) ├«nzorzona, a (se) ├«mpopo╚Ťa, a (se) ├«n╚Ťo╚Ťona. ÔÇô Et. nec.
├ÄMPOPO╚ÜON├üRE s. f. (Fam.) Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mpopo╚Ťona ╚Öi rezultatul ei; ├«nzorzonare. ÔÇô V. ├«mpopo╚Ťona.
├ÄMPOPO╚ÜON├ü, ├«mpopo╚Ťonez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A (se) g─âti cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) ├«nzorzona, a (se) ├«mpopo╚Ťa, a (se) ├«n╚Ťo╚Ťona. ÔÇô Et. nec.
├ÄMPOPO╚ÜON├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mpopo╚Ťona ╚Öi rezultatul ei; ├«nzorzonare. ÔÇô V. ├«mpopo╚Ťona.
├ÄMPOPO╚ÜON├ü, ├«mpopo╚Ťonez, vb. I. Refl. A se g─âti, a se ├«mpodobi peste m─âsur─â (cu podoabe de prost gust); a se ├«nzorzona. ┬źAia┬╗ iar s-a ├«mpopo╚Ťonat. Parc─â e o pup─âz─â. PAS, Z. I 81. Ia spune-mi, m─â rog, ce te-ai ├«mpopo╚Ťonat a╚Öa? duhul ce ai ar trebui s─â-╚Ťi ar─âte c─â nu te prinde. NEGRUZZI, S. III 75. ÔŚŐ Tranz. Oamenii ├«ntind darurile pe am├«n─â (= ├«n m├«ini) ╚Ö-apoi ├«mpopo╚Ťoneaz─â pe fiecare cu darul lui. SEVASTOS, N. 303.
├ÄMPOPO╚ÜON├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mpopo╚Ťona; ├«nzorzonare.
├«mpopo╚Ťon├í (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 ├«mpopo╚Ťone├íz─â
├«mpopo╚Ťon├íre (fam.) s. f., g.-d. art. ├«mpopo╚Ťonß║»rii
├«mpopo╚Ťon├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«mpopo╚Ťon├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«mpopo╚Ťone├íz─â
├«mpopo╚Ťon├íre s. f., g.-d. art. ├«mpopo╚Ťon─ârii
├ÄMPOPO╚ÜON├ü vb. a (se) ├«nzorzona, (pop.) a (se) ├«mpopona, a (se) ├«n╚Ťo╚Ťona, a (se) zorzona. (S-a ~ ca o paparud─â.)
├ÄMPOPO╚ÜON├üRE s. ├«nzorzonare, (pop.) ├«mpoponare, ├«n╚Ťo╚Ťonare. (~ unei persoane ca o paparud─â.)
A ├ÄMPOPO╚ÜON├ü ~├ęz tranz. (mai ales persoane) A g─âti cu prea multe podoabe (de prost gust); a ├«nzestra cu zorzoane; a ├«nzorzona. /Orig. nec.
├«mpopo╚Ť(on)├á v. Mold. a (se) g─âti cu afecta╚Ťiune: g─âtite, ├«mpopo╚Ťonate, ├«mbr─âcate tot dup─â mod─â AL. fata babei era ├«mpopo╚Ťat─â CR. [Origin─â necunoscut─â].
├«mpopo╚Ťon├ęz ╚Öi ├«mpopo╚Ť├ęz (Mold. Munt.), ├«mpupu╚Ť├ęz (Trans.), ├«n╚Ťopon├ęz (Munt.), ├«n╚Ťo╚Ťon├ęz ╚Öi ├«n╚Ťor╚Ťon├ęz (Mold. Munt.) ╚Öi ╚Ťor╚Ťon├ęz (Trans.) v. tr. (cp. cu ├«mpupesc, ╚Ťur╚Ťur─ş, zorzoane ╚Öi ╚Ťop 1). ├Änzorzonez, ├«ncarc cu prea multe ha─şne ╚Öi podoabe (ÔÇ×ca mitocanceleÔÇŁ). ÔÇô La ─Ča╚Ö─ş ╚Öi ├«mposchesc.
├ÄMPOPO╚ÜONA vb. a (se) ├«nzorzona, (pop.) a (se) ├«mpopona, a (se) ├«n╚Ťo╚Ťona, a (se) zorzona. (S-a ~ ca o paparud─â.)
├ÄMPOPO╚ÜONARE s. ├«nzorzonare, (pop.) ├«mpoponare, ├«n╚Ťo╚Ťonare. (~ unei persoane ca o paparud─â.)

├«mpopo╚Ťonare dex online | sinonim

├«mpopo╚Ťonare definitie

Intrare: ├«mpopo╚Ťona
├«mpopo╚Ťona verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: ├«mpopo╚Ťonare
├«mpopo╚Ťonare substantiv feminin