Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru împlour

împlóur, V. proor.
próor și próur, împróor și -our n., pl. inuz. urĭ (ngr. próoros, timpuriŭ, devreme). Est. Rar. Timpu din zorĭ cînd se duc întîĭa oară oile la pășune. Ajunu uneĭ sărbătorĭ, maĭ ales a sfîntuluĭ Gheorghe. Ban. Olt. (amproor). Timpu de la 9-10 dimineața. (În Mac. prour, timpu de la 2-3 noaptea). Pe aĭurea și năprăor și năproor. În Dolj, a te duce în proor, a te duce în noaptea din aintea sfîntuluĭ Gheorghe la cules ramurĭ de stejar, cu care se împodobesc casele. În Trans. (Jiŭ) împlour, udatu obișnuit cu apă la sfîntu Gheorghe.

împlour dex online | sinonim

împlour definitie

Intrare: împlour
împlour