Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

23 defini╚Ťii pentru ├«mplinire

├ÄMPLIN├Ź, ├«mplinesc, vb. IV. 1. Tranz. A atinge v├órsta de... 2. Refl. (Despre timp sau m─âsuri de timp) A ajunge la soroc, a se scurge, a trece ├«n ├«ntregime, a expira. ÔÖŽ (Rar; despre no╚Ťiuni de cantitate) A ajunge la num─ârul, la suma dorit─â, indicat─â, necesar─â. 3. Tranz. A face s─â fie plin sau ├«ntreg; a ├«ntregi, a completa. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi ├«mplini somnul = a dormi suficient. 4. Refl. (Despre fiin╚Ťe) A se dezvolta; a se ├«ngr─â╚Öa. ÔÖŽ Fig. A se des─âv├ór╚Öi. 5. Tranz. ╚Öi refl. A aduce sau a ajunge la ├«ndeplinire, a (se) realiza, a (se) ├«ndeplini. 6. Tranz. A achita, a pl─âti. ÔÖŽ (├Änv. ╚Öi reg.) A obliga pe un datornic s─â pl─âteasc─â banii datora╚Ťi. 7. Tranz. (Reg.; ├«n expr.) A o ├«mplini (cu cineva) = a o p─â╚Ťi (cu cineva), v. p─â╚Ťi. (Refl.) I s-a ├«mplinit = i s-a ├«nfundat, v. ├«nfunda. ÔÇô Lat. *implenire (< plenus) sau ├«n + plini (├«nv. ÔÇ×├«mpliniÔÇŁ < plin).
├ÄMPLIN├ŹRE, ├«mpliniri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mplini ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. ├«mplini.
├ÄMPLIN├Ź, ├«mplinesc, vb. IV. 1. Tranz. A atinge v├órsta de... 2. Refl. (Despre timp sau m─âsuri de timp) A ajunge la soroc, a se scurge, a trece ├«n ├«ntregime, a expira. ÔÖŽ (Rar; despre no╚Ťiuni de cantitate) A ajunge la num─ârul, la suma dorit─â, indicat─â, necesar─â. 3. Tranz. A face s─â fie plin sau ├«ntreg; a ├«ntregi, a completa. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi ├«mplini somnul = a dormi suficient. 4. Refl. (Despre fiin╚Ťe) A se dezvolta; a se ├«ngr─â╚Öa. ÔÖŽ Fig. A se des─âv├ór╚Öi. 5. Tranz. ╚Öi refl. A aduce sau a ajunge la ├«ndeplinire, a (se) realiza, a (se) ├«ndeplini. 6. Tranz. A achita, a pl─âti. ÔÖŽ (├Änv. ╚Öi reg.) A obliga pe un datornic s─â pl─âteasc─â banii datora╚Ťi. 7. Tranz. (Reg.; ├«n expr.) A o ├«mplini (cu cineva) = a o p─â╚Ťi (cu cineva), v. p─â╚Ťi. (Refl.) I s-a ├«mplinit = i s-a ├«nfundat, v. ├«nfunda. ÔÇô Lat. *implenire (< plenus) sau ├«n + plini (├«nv. ÔÇ×├«mpliniÔÇŁ < plin).
├ÄMPLIN├ŹRE, ├«mpliniri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mplini ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. ├«mplini.
├ÄMPLIN├Ź, ├«mplinesc, vb. IV. 1. Tranz. (Complementul e o no╚Ťiune de timp exprimat─â ├«n ani, zile etc.) A atinge v├«rsta de... Era pe atunci o codan─â care abia ├«mplinise treisprezece ani, dar crescuse ├«nalt─â de p─ârea de optsprezece. CAMIL PETRESCU, O. I 17. Copilul ├«mplinea cincisprezece ani. ISPIRESCU, L. 2. Tocmai ieri am ├«mplinit treiz─âci ╚Öi cinci de ani. ALECSANDRI, T. I 190. 2. Refl. A se scurge, a trece un timp de... (p├«n─â la un anumit termen). Nu s-a ├«mplinit timpul s─â mor. DAVIDOGLU, M. 28. Trecu pe urm─â la alt bolnav s─â-i dea o lingur─â de doctorie, c─âci se ├«mplinise ceasul. MIRONESCU, S. A. 126. Dar nu se ├«mpline╚Öte bine anul ╚Öi femeia lui Ipate face un b─âiet. CREANG─é, P. 169. 3. Tranz. A face s─â fie plin; a completa, a umple (un gol, o lips─â etc.). Cele opt medalioane sculpturale care, al─âturate c├«te dou─â, ├«mplinesc golurile dintre columne, dasupra arcadelor laterale, ne atest─â ╚Öi ele pietatea ╚Öi iubirea de v├«n─âtoare ale ├«nving─âtorului. ODOBESCU, S. III 73. P─âh─âru╚Ťul turcului Cu rachiu s─â-l ├«ndoie╚Öti ╚śi cu vin s─â-l ├«mpline╚Öti, Cu catran s─â-l c─âtr─âne╚Öti! TEODORESCU, P. P. 667. ÔÖŽ Refl. (Despre no╚Ťiuni de cantitate) A ajunge la num─ârul, suma, valoarea dorit─â, indicat─â, necesar─â. Lua╚Ťi ├«n m├«n─â c├«te un r─âboj ╚Öi t─âia╚Ťi de c├«te ori v─â voi zice eu, p├«n─â s-o ├«mplini num─ârul. ISPIRESCU, U. 29. ├Ämplinindu-s├ó ╚Öapte dungi, ├«ns─âmna pe copaciul al doilea alt─â dung─â. DR─éGHICI, R. 55. 4. Refl. (Despre persoane) A se dezvolta, a se rotunji la corp, a se ├«ngr─â╚Öa. Uliana ├«ns─â s-a ├«mplinit iar─â╚Öi ╚Öi s-a f─âcut mai frumoas─â ca ├«nainte. DUMITRIU, P. F. 55. ÔÖŽ Fig. A se des─âv├«r╚Öi. Condi╚Ťiile materiale ├«mpiedecau pe oameni s─â se realizeze, s─â se ├«mplineasc─â. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 8/5. 5. Tranz. A aduce la ├«ndeplinire, a realiza, a ├«ndeplini, a satisface. Ce bine ├«i prie╚Öte omului munca atunci c├«nd e mul╚Ťumit de ea, c├«nd simte c─â o ├«mpline╚Öte bine. DEMETRIUS, V. 96. Am venit s─â-╚Ťi spun c─â slujba cu care m-ai ├«ns─ârcinat o voi ├«mplini-o, dac─â-mi vei da dou─âzeci de cor─âbii ╚Öi bani. ISPIRESCU, L. 24. Iat─â banii, spre dovad─â c─â s├«nt gata a ├«mplini toate dorin╚Ťele matale. ALECSANDRI, T. I 80. ÔŚŐ Refl. pas. ╚śi c├«nd se duce ├«mp─âratul ╚Öi vede cum se ├«mplinise de bine poronca lui, se umple de bucurie. CREANG─é, P. 265. ÔŚŐ Refl. Ce este? ├«ntreb─â scurt tatarul. ÔÇô S─â vedem dac─â se ├«mplinesc vorbele mele, r─âspunse B├«rnov─â r├«z├«nd ├«n─âbu╚Öit. SADOVEANU, O. VII 28. ╚śi fost-ar fi mai bine Ca niciodat─â-n via╚Ť─â s─â nu te v─âd pe tine, S─â fumege nainte-mi ora╚Öele-n ruine, S─â se-mplineasc─â visu-mi din codrii cei de brad. EMINESCU, O. I 92. 6. Tranz. (Cu privire la obliga╚Ťii b─âne╚Öti) A achita, a pl─âti. Pentru balt─â n-a╚Ö putea s─â ├«mplinesc singur arenda. DAVIDOGLU, O. 16. ÔÖŽ (├Änvechit) A obliga (pe un datornic) s─â pl─âteasc─â, a executa, a ├«ncasa (o datorie) cu for╚Ťa. M├«ine ├«i vadeaua birului ╚Öi vine s─â ne ├«mplineasc─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 357. S─â nu ne mai ├«mplineasc─â! ÔÇô S─â nu ne mai j─âfuiasc─â! NEGRUZZI, S. I 154. 7. (├Än expr.) A o ├«mplini cu cineva = a o p─â╚Ťi cu cineva. Cu cucoana Marieta o-mpline╚Öti numaidec├«t. HOGA╚ś, DR. II 70. Poart─â-te bine... c-apoi o ├«mpline╚Öti cu mine. ALECSANDRI, T. 142. I s-a ├«mplinit = i s-a ├«nfundat, a sfeclit-o, a b─âgat-o pe m├«nec─â, a dat de dracu. Hait! I s-a ├«mplinit lui Tache... Nenea e sup─ârat foc. D. ZAMFIRESCU, la TDRG. ÔÇô Variant─â: plin├ş (CO╚śBUC, P. I 151, NEGRUZZI, S. II 233, ╚śEZ. V 35) vb. IV.
├ÄMPLIN├ŹRE, ├«mpliniri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mplini ╚Öi rezultatul ei. 1. Umplere, completare (a unui gol, a unei lipse). Nu este permis pentru ├«mplinirea num─ârului silabelor a proceda astfel. MACEDONSKI, O. IV 62. 2. Expirare a unui anumit termen. 3. ├Ändeplinire, realizare, executare. Inima plecat─â la a legii ├«mplinire, S─â nu fi fost tulburat─â de-a patimilor pornire. CONACHI, P. 266. 4. (├Änvechit) ├Äncasare (cu for╚Ťa) a unei datorii. Agen╚Ťii de ├«mplinire au tantiemele lor. EMINESCU, N. 155. Pe atunci se lua zeciuial─â de la ├«mplinirile de bani. GHICA, S. 38.
├«mplin├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mplin├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mpline├í; conj. prez. 3 s─â ├«mpline├ísc─â
├«mplin├şre s. f., g.-d. art. ├«mplin├şrii; pl. ├«mplin├şri
├«mplin├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mplin├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mpline├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«mpline├ísc─â
├«mplin├şre s. f., g.-d. art. ├«mplin├şrii; pl. ├«mplin├şri
├ÄMPLIN├Ź vb. 1. (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) plini, (├«nv.) a sosi, a (se) umple. (Se ├«mplinesc trei ani ast─âzi de c├ónd...) 2. v. expira. 3. a se scurge, a trece. (S-au ├«mplinit 100 de ani de la...) 4. v. completa. 5. v. ├«ngr─â╚Öa. 6. v. dezvolta. 7. v. executa. 8. v. ├«ndeplini. 9. a asculta, a ├«ndeplini, a satisface. (I-a ├«mplinit toate capriciile.) 10. v. des─âv├ór╚Öi. 11. v. realiza. 12. v. adeveri.
├ÄMPLIN├Ź vb. v. executa, p─â╚Ťi.
├ÄMPLIN├ŹRE s. 1. completare. 2. ├«ngr─â╚Öare. 3. executare. 4. v. ├«ndeplinire.
├Ämplinire Ôëá ne├«mplinire
A ├ÄMPLIN├Ź ~├ęsc tranz. 1) pop. A face s─â fie plin; a completa; a ├«ntregi; a complini. ÔŚŐ ~ o v├órst─â (sau un num─âr de ani) a atinge o anumit─â v├órst─â (sau un anumit num─âr de ani). A-╚Öi ~ somnul a dormi suficient. A o ~ (cu cineva) a) a intra la nevoie cu cineva; a o p─â╚Ťi; b) a ├«nceta rela╚Ťiile cu cineva. 2) ├«nv. (datorii b─âne╚Öti) A face s─â nu mai existe; a stinge; a pl─âti; a achita. 3) ├«nv. (persoane) A obliga s─â pl─âteasc─â datoria. 4) (sarcini, planuri etc.) A executa conform prevederilor; a aduce la rezultatul cerut; a ├«ndeplini. [Sil. ├«m-pli-] /<lat. implinire
A SE ├ÄMPLIN├Ź pers. 3 se ~├ę╚Öte intranz. 1) (despre timp sau termene) A ajunge la sf├ór╚Öit; a se consuma ├«n ├«ntregime; a expira. S-au ~it 100 de ani... 2) (despre cantit─â╚Ťi) A atinge limita prev─âzut─â. 3) (despre fiin╚Ťe) A deveni (mai) plin, mai gras; a se rotunji; a se ├«ngr─â╚Öa. 4) (despre previziuni, spuse etc.) A deveni realitate; a se transforma ├«n fapt; a ├«nf─âptui; a efectua; a realiza. /<lat. implinire
├«mplin├ş v. 1. a face, a ╚Ťinea pe deplin: a ├«mplini o promisiune, o condi╚Ťiune; 2. a avea pe deplin: copilul ├«mplinia 15 ani; 3. a executa: a ├«mplini o porunc─â; 4. a completa: a ├«mplini banii ce lipsiau; 5. a se realiza: toate li s├íu ├«mplinit; 6. a lua sf├ór╚Öit: acu╚Öi o ├«mpline╚Öti cu mine AL. [Vechiu-rom. plin├Č = lat. PLENESCERE].
├«mplinire f. ac╚Ťiune de a ├«mplini: 1. realizare; 2. execu╚Ťiune.
├«mplin├ęsc v. tr. (d. plin. V. plinesc). Umplu, ├«ntregesc, completez: aÔÇÖmplini bani─ş care ma─ş lipsea┼ş. Ajung la un termin, am deplin, realizez, ├«ndeplinesc (ani─ş de etate or─ş de servici┼ş, rolu pe care-l aveam ╚Ö. a.). A o ├«mplini cu cineva, cu ceva, a o sf├«r╚Öi r─â┼ş, a o p─â╚Ťi: be╚Ťivu aÔÇÖmplinit-o cu chefurile. Fac ├«ntocma─ş, ├«ndeplinesc, satisfac, execut: aÔÇÖmplini o promisiune, o condi╚Ťiune, un ordin. Execut, percep biru (├«l ├«ncasez) or─ş pun sechestru: perceptoru l-aÔÇÖmplinit. V. refl. Devin deplin: sÔÇÖaÔÇÖmplinit timpu de serviciu. ╚Üi sÔÇÖaÔÇÖmplinit, ho╚Ťule, ╚Ťi sÔÇÖaÔÇÖnfundat, a─ş p─â╚Ťit-o!
├«mplin├şre f. Ac╚Ťiunea de a sa┼ş de a se ├«mplini. Execu╚Ťiune. Realizare.
împlini vb. v. EXECUTA. PĂȚI.
├ÄMPLINI vb. 1. (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) plini, (├«nv.) a sosi, a (se) umple. (A ~ trei ani ast─âzi.) 2. a expira. (Se ~ data la care trebuia s─â...) 3. a se scurge, a trece. (S-au ~ 100 de ani de la...) 4. a completa, a ├«ntregi, a rotunji, (livr.) a complini, (├«nv. ╚Öi reg.) a plini, (├«nv.) a ├«ncheia. (A ~ p├«n─â la suma de...) 5. a (se) ├«ngr─â╚Öa, a (se) rotunji, (reg.) a (se) ├«nc─âla, (prin Ban.) a (se) ├«ncarna. (S-a ~ bine.) 6. a se dezvolta. (S-a mai ~ fizice╚Öte.) 7. a efectua, a executa, a face, a ├«ndeplini, a ├«nf─âptui, a realiza, a s─âv├«r╚Öi, (├«nv. ╚Öi pop.) a plini. (Am ~ tot ce mi-ai dat.) 8. a ├«ndeplini, a realiza, a satisface, (├«nv.) a plini, (rar fig.) a s─âtura. (I-a ~ dorin╚Ťa.) 9. a asculta, a ├«ndeplini, a satisface. (I-a ~ toate capriciile.) 10. a des─âv├«r╚Öi, a ├«ndeplini, a ├«nf─âptui, a realiza. (╚śi-a ~ opera.) 11. a se ├«ndeplini, a se ├«nf─âptui, a se realiza, (pop.) a se ├«nt├«mpla, (├«nv. ╚Öi reg.) a se plini. (S-a ~ prorocirea lui.) 12. a se adeveri, a se confirma, a se ├«ndeplini, a se realiza. (Previziunile lui s-au ~ ├«ntocmai.)
├ÄMPLINIRE s. 1. completare, ├«ntregire, rotunjire, (livr.) complinire. (~ sumei p├«n─â la...) 2. ├«ngr─â╚Öare, ├«ngr─â╚Öat, rotunjire. (~ unei persoane.) 3. efectuare, executare, execu╚Ťie, facere, ├«ndeplinire, ├«nf─âptuire, realizare, s─âv├«r╚Öire, (├«nv.) s─âv├«r╚Öit. (~ unei lucr─âri.) 4. ├«ndeplinire, realizare, satisfacere, (rar) satisfac╚Ťie. (~ dorin╚Ťei cuiva.)

împlinire dex online | sinonim

împlinire definitie

Intrare: împlini
împlini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: împlinire
împlinire substantiv feminin