Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

28 defini╚Ťii pentru ├«mpletit

├ÄMPLET├Ź, ├«mpletesc, vb. IV. 1. Tranz. A reuni, a ├«mpreuna mai multe fire, jurubi╚Ťe etc. 2. Tranz. A str├ónge p─ârul ├«n cozi. 3. Tranz. A lucra diferite obiecte din fire textile r─âsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; spec. a face o ├«mpletitur─â din fire de l├ón─â, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. ÔÖŽ A face colaci din buc─â╚Ťi de aluat. 4. Refl. recipr. Fig. A se ├«ncruci╚Öa, a se ├«ntret─âia; a se ├«mbina. 5. Intranz. (Rar; ├«n expr.) A ├«mpleti din picioare = a mi╚Öca repede din picioare; a dansa. 6. Tranz. Fig. (├Änv.) A unelti, a urzi. ÔÇô ├Än + pleat─â (pl. plete).
├ÄMPLET├ŹT1 s. n. ├Ämpletire. ÔÇô V. ├«mpleti.
├ÄMPLET├ŹT2, -─é, ├«mpleti╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre fire, jurubi╚Ťe etc.) Reunit, ├«ncruci╚Öat cu altele ├«ntr-un anumit fel; (despre obiecte) lucrat din fire de l├ón─â, bumbac, c├ónep─â etc. sau din nuiele, flori etc., dispuse ├«ntr-un anumit fel. 2. (Despre p─âr) Str├óns ├«n cozi, f─âcut cozi. 3. (Adesea fig.) ├Äncruci╚Öat, ├«ncol─âcit. ÔÇô V. ├«mpleti.
├ÄMPLET├Ź, ├«mpletesc, vb. IV. 1. Tranz. A reuni, a ├«mpreuna mai multe fire, jurubi╚Ťe etc. 2. Tranz. A str├ónge p─ârul ├«n cozi. 3. Tranz. A lucra diferite obiecte din fire textile r─âsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; spec. a face o ├«mpletitur─â din fire de l├ón─â, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. ÔÖŽ A face colaci din buc─â╚Ťi de aluat. 4. Refl. recipr. Fig. A se ├«ncruci╚Öa, a se ├«ntret─âia; a se ├«mbina. 5. Intranz. (Rar; ├«n expr.) A ├«mpleti din picioare = a mi╚Öca repede din picioare; a dansa. 6. Tranz. Fig. (├Änv.) A unelti, a urzi. ÔÇô ├Än + pleat─â (pl. plete).
├ÄMPLET├ŹT1 s. n. ├Ämpletire. ÔÇô V. ├«mpleti.
├ÄMPLET├ŹT2, -─é, ├«mpleti╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre fire, jurubi╚Ťe etc.) Reunit, ├«ncruci╚Öat cu altele ├«ntr-un anumit fel; (despre obiecte) lucrat din fire de l├ón─â, bumbac, c├ónep─â etc. sau din nuiele, flori etc., dispuse ├«ntr-un anumit fel. 2. (Despre p─âr) Str├óns ├«n cozi, f─âcut cozi. 3. (Adesea fig.) ├Äncruci╚Öat, ├«ncol─âcit. ÔÇô V. ├«mpleti.
├ÄMPLET├Ź, ├«mpletesc, vb. IV. 1. Tranz. A reuni, a ├«mpreuna mai multe fire, jurubi╚Ťe etc. ├«ncruci╚Ö├«ndu-le dup─â un sistem anumit pentru a forma un tot. Mo╚Ö Nichifor avea o biciu╚Öc─â de cele de c├«nep─â, ├«mpletit─â de m├«na lui. CREANG─é, P. 107. (Fig.) Deasupra casei un cocor ├Ä╚Öi ├«mpletise cuiburi de lumin─â. D. BOTEZ, P. O. 134. ÔŚŐ Refl. pas. Cerc├«nd ca s─â vad─â de putea s─â se toarc─â sau s─â se ├«mpleteasc─â ca inul, au v─âzut c─â cercarea lui era nemerit─â. DR─éGHICI, R. 52. ÔŚŐ Refl. Fig. Carnea ╚Öi s├«ngele oamenilor se ├«mpletesc cu fierul ma╚Öinilor, form├«nd ├«mpreun─â o singur─â gigantic─â ma╚Öin─ârie pentru extras c─ârbunii. BOGZA, V. J. 175. 2. Tranz. A lucra diferite obiecte (o plas─â, o dantel─â, ciorapi etc.) din fire r─âsucite sau toarse, dispun├«ndu-le ├«ntr-un anumit fel. A ├«mpleti m─ânu╚Öi. Ôľş Avea un com─ânac sur de l├«n─â ├«mpletit─â cu igli╚Ťa. SADOVEANU, N. P. 84. ÔŚŐ Intranz. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źla┬╗) Dumitru, ├«n dreptul ╚Öopronului, a adormit peste un n─âvod la care ├«mpletea. DAVIDOGLU, O. 15. ÔÖŽ A confec╚Ťiona diferite obiecte din nuiele, flori, papur─â, paie, ml─âdi╚Ťe etc. ├«ncruci╚Öate dup─â un sistem anumit. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi ├«mpleti╚Ťi un pat Din tinere ramuri. EMINESCU, O. I 216. Iute, iute, copili╚Ťe, o ghirland─â-mi ├«mpleti╚Ťi. BOLINTINEANU, O. 319. Te las─â, te las─â, Salcie pletoas─â, S─â te-apuc cu m├«na, S─â-mpletesc cununa. ANT. LIT. POP. I 161. ÔŚŐ Refl. Fig. Nouri vine╚Ťi... Se-mpletesc ├«ntr-o cunun─â. ALECSANDRI, P. II 123. ÔÖŽ (Cu schimbarea complementului) A ├«mpodobi cu cununi, ghirlande sau ornamente de flori. Acolo... subt via ├«nflorit─â, A c─âria ml─âdi╚Ťe cu mir╚Ťi se m─ârit─â ╚śi fruntea ╚Öi-o-mplete╚Öte c-o bolt─â de lungi flori. ALEXANDRESCU, M. 158. ÔÖŽ A forma (colaci) din f├«╚Öii de aluat r─âsucite sau ├«mbinate ├«n diverse feluri. Suflec─â m├«nice largi ╚śi-mplete╚Öte la colaci. ALECSANDRI, P. P. 97. 3. Tranz. (Cu privire la p─âr) A lega ├«n cozi. M├«nile-i mici, ca doi crini albi, ├«ncearc─â ├Än van a ├«mpleti p─ârul de aur. EMINESCU, O. IV 107. Drag─â, s─â te vesele╚Öti Si cu flori cosi╚Ťa s─â ╚Ťi-o ├«mplete╚Öti. BOLINTINEANU, O. 39. P─âru-n flori ╚Öi-l ├«mplete╚Öte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 286. ÔŚŐ Expr. A ├«mpleti cosi╚Ť─â alb─â v. cosi╚Ť─â. 4. Refl. Fig. A se ├«ncruci╚Öa, a se ├«ntret─âia (unul cu altul). Glasul ei de argint se ├«mpletea cu glasul lui de aram─â. GALACTION, O. I 214. Glasurile se ├«mpleteau, se ├«ncurcau ╚Öi se ├«ntreceau. REBREANU, R. II 39. Pe malul apei se-mpletesc C─âr─âri ce duc la moar─â. CO╚śBUC, P. I 191. 5. Intranz. (Neobi╚Önuit, ├«n expr.) A ├«mpleti din picioare = a mi╚Öca repede din picioare, a dansa. Mata ╚Ötii s─â ├«mplete╚Öti din picioare? ALECSANDRI, T. 446. 6. Tranz. Fig. (├Änvechit) A urzi, a unelti. Lisandru... ├«mpletea un me╚Öte╚Öug ascuns, volnicia patriei s─â strice. ARHIVA R. I 161.
├ÄMPLET├ŹT1 s. n. ├Ämpletire. ├Ämpletitul ciorapilor.
├ÄMPLET├ŹT2, -─é, ├«mpleti╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre un obiect) Lucrat din fire de l├«n─â, c├«nep─â etc. sau din nuiele, papur─â, flori etc. prin ├«mpletire; (despre fir, nuia, papur─â etc.) reunit, ├«mbinat, ├«ncruci╚Öat prin ├«mpletire. ÔŚŐ Fig. Zaharia Duhu ├«i asculta cu buzele str├«nse, cu o bucurie ├«n care se amesteca ├«mpletit fir negru de am─âr─âciune. C. PETRESCU, R. DR. 33. 2. (Despre p─âr) Str├«ns ├«n cozi, f─âcut cozi. 3. ├Äncruci╚Öat; ├«ncol─âcit. Cu bra╚Ťele-mpletite mai stau ╚Öi greu r─âsufl─â. BELDICEANU, P. 63. ÔŚŐ Fig. Am stat ├«n sara asta am├«ndoi, Cu g├«ndul ╚Öi privirile-mpletite. D. BOTEZ, P. O. 71.
├«mplet├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mplet├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mplete├í; conj. prez. 3 s─â ├«mplete├ísc─â
├«mplet├şt s. n.
├«mplet├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mplet├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mplete├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«mplete├ísc─â
├«mplet├şt s. n.
├ÄMPLET├Ź vb. 1. v. tricota. 2. v. ├«mbina.
├ÄMPLET├Ź vb. v. complota, conjura, conspira, unelti.
├ÄMPLET├ŹT s. v. tricotare.
├ÄMPLET├ŹT adj. v. tricotat.
A ├«mpleti Ôëá a despleti
├Ämpletit Ôëá despletit
├«mplet├ş (├«mplet├ęsc, ├«mplet├şt), vb. ÔÇô 1. A str├«nge p─ârul ├«n cozi. ÔÇô 2. A lucra diferite obiecte din fire textile r─âsucite. ÔÇô 3. A face ├«mpletituri. ÔÇô 4. A tricota. ÔÇô 5. A urzi, a pl─ânui, a unelti. ÔÇô Mr. mpl─âtescu, mpl─âtire, megl. amplit├ęs, ampletiri. Sl. plesti, pletăź (Cihac, II, 263; DAR), cf. bg. plet├í, sb. plesti, ceh. pletati, pol. pleta─ç. Cf. ╚Öi pleat─â. ÔÇô Der. ├«mpletitor, s. m. (care ├«mplete╚Öte; co╚Öar, care ├«mplete╚Öte co╚Öuri); ├«mpletitoare, s. f. (stativ pentru ├«mpletit rogojini); ├«mpletitur─â, s. f. (╚Önur, ╚Öiret ├«mpletit; grilaj; obiect tricotat); despleti, vb. (a desface p─ârul, a desface o coad─â sau o ├«mpletitur─â); ├«mpletici, vb. (a ├«ncol─âci, a r─âsuci; a ├«mbina, a amesteca; refl., a se ├«ncurca, a se ├«nc├«lci; refl., a b├«igui, a morm─âi; a se cl─âtina), cu suf. -ci ca ├«ng─âim─âci fa╚Ť─â de ├«ng─âima, sau prin ├«ncruci╚Öare cu ├«ncol─âci, cf. ├«ncol─ât─âci, care, dup─â Tiktin, indic─â dimpotriv─â o ├«ncruci╚Öare a lui ├«ncol─âci, cu ├«mpletici (dup─â Pu╚Öcariu, Dacor., III, 677 ╚Öi DAR, de la un lat. *implect─şc─üre, ├«n loc de implect─Ľre, a c─ârui der. pare pu╚Ťin probabil─â); ├«mpleticeal─â, s. f. (ac╚Ťiunea de a se ├«mpletici); ├«mpletecitur─â, s. f. (├«nv., ├«ncurc─âtur─â).
A ├ÄMPLET├Ź ~├ęsc tranz. (fire, suvi╚Ťe de p─âr, nuiele etc.) A ├«mpreuna ├«ntr-un tot, pun├ónd alternativ ╚Öi ├«ntr-un anumit mod (pentru a forma o re╚Ťea). ~ un n─âvod. ~ colaci. /├«n + pleat─â
A SE ├ÄMPLET├Ź pers. 3 se ~├ę╚Öte intranz. fig. (despre drumuri, linii etc.) A veni din diferite direc╚Ťii, intersect├óndu-se ├«n mai multe puncte; a se ├«ntre╚Ťese; a se ├«ncruci╚Öa; a se ├«ntret─âia. C─âr─ârile se ~esc. /├«n + pleat─â
├«mplet├Č v. 1. a dispune ├«n form─â de plete: a ├«mpleti o cosi╚Ť─â alb─â, a ├«mpleti o cunun─â; 2. a ├«nf─â╚Öur─â fire de p─âr sau de c├ónep─â ╚Öi a forma un tot: a ├«mpleti o funie; 3. a face ochiuri cu igli╚Ťa sau undreaua: a ├«mpleti la ciorapi; 4. fig. a se ├«ntre╚Ťese: m├ónia se ├«mpletia cu r├ósul.
├«mplet├ęsc v. tr. (vsl. plesti-pleton, pletati, s├«rb. plesti, a ├«mpleti. V. pleat─â). Fac (cu a╚Ť─â, cu sfoar─â or─ş cu alt-ceva) och─şur─ş care formeaz─â un fel de ╚Ťes─âtur─â compus din fire ├«ntortocheate ╚Öi servindu-m─â la aceast─â lucrare de igli╚Ť─â, acu╚Öor sa┼ş andrele sa┼ş ╚Öi de m├«na liber─â c├«nd ├«ntrebuin╚Ťez ramur─ş ├«n loc de fire: a ├«mpleti p─âru din cap, c─şorap─ş, dantel─â, o plas─â de prins pe╚Öte, un co╚Ö, o p─âl─ârie de pa─şe ╚Ö. a. ÔÇô ╚śi pletesc (P. P.) ÔÇô ├Än ultimu timp sÔÇÖa introdus barbarizmu cro╚Öetez ╚Öi tricotez (d. fr. crochet, acu╚Öor, ╚Öi tricoter, a ├«mpleti).
ÎMPLETI vb. 1. a tricota, (Transilv. și Ban.) a ștricăni. (A ~ un pulover.) 2. a (se) îmbina, a (se) uni, (fig.) a (se) conjuga. (A ~ în mod armonios diverse preocupări.)
împleti vb. v. COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. UNELTI.
ÎMPLETIT s. împletire, tricotare, tricotat. (~ unui pulover.)
ÎMPLETIT adj. tricotat. (Un jerseu ~.)

împletit dex online | sinonim

împletit definitie

Intrare: împleti
împleti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: împletit (adj.)
împletit 1 adj. adjectiv
Intrare: împletit (s.n.)
împletit 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular