Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

29 defini╚Ťii pentru ├«mplere

Î́MPLE vb. III v. umple.
├ÜMPLE, ├║mplu, vb. III. 1. Tranz. A face ca un recipient, o cavitate etc. s─â fie pline; a b─âga ├«n─âuntru (p├ón─â la refuz); p. ext. a face s─â con╚Ťin─â o cantitate oarecare din ceva. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi umple burta (sau p├óntecele) = a m├ónca mult. A-╚Öi umple buzunarele = a c├ó╚Ötiga bani mul╚Ťi. (Refl. pas.) S-a umplut paharul = s-au adunat prea multe necazuri; nu se mai poate suporta situa╚Ťia de acum. 2. Tranz. Fig. A cople╚Öi pe cineva, a face s─â se simt─â ap─âsat (de un sentiment, de o senza╚Ťie). Refl. I se umple inima de bucurie. 3. Tranz. A introduce ├«ntr-un ├«nveli╚Ö de aluat, de carne, de legume etc. un preparat culinar, pentru a preg─âti anumite m├ónc─âruri. ÔÖŽ (Rar) A ├«mbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce, aromat). 4. Tranz. A r─âsp├óndi un miros ├«ntr-un anumit spa╚Ťiu. ÔÖŽ A r─âsp├óndi sunete, zgomote. ÔŚŐ Expr. A umple satul (ori lumea, urechile lumii) = a face s─â ╚Ötie, s─â afle toat─â lumea. 5. Tranz. A ocupa, a acoperi o suprafa╚Ť─â, o ├«ntindere, o ├«nc─âpere etc. ÔŚŐ Refl. S-a umplut gr─âdina de flori. 6. Tranz. ╚Öi refl. A (se) murd─âri, a (se) m├ónji; fig. a (se) contamina, a (se) molipsi. [Var.: (├«nv. ╚Öi pop.) umple├í vb. II, ├«╠ümple vb. III] ÔÇô Lat. implere.
UMPLEÁ vb. II v. umple.
Î́MPLE vb. III v. umple.
├ÜMPLE, ├║mplu, vb. III. 1. Tranz. A face ca un recipient, o cavitate etc. s─â fie pline; a b─âga ├«n─âuntru (p├ón─â sus); p. ext. a face s─â con╚Ťin─â o cantitate oarecare din ceva. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi umple burta (sau p├óntecele) = a m├ónca mult. A-╚Öi umple buzunarele = a c├ó╚Ötiga bani mul╚Ťi. (Refl. pas.) S-a umplut paharul = s-au adunat prea multe necazuri; nu se mai poate suporta situa╚Ťia de acum. 2. Tranz. Fig. A cople╚Öi pe cineva, a face s─â se simt─â ap─âsat (de un sentiment, de o senza╚Ťie). ÔŚŐ Refl. I se umple inima de bucurie. 3. Tranz. A introduce ├«ntr-un ├«nveli╚Ö de aluat, de carne, de legume etc. un preparat culinar, pentru a preg─âti anumite m├ónc─âruri. ÔÖŽ (Rar) A ├«mbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce, aromat). 4. Tranz. A r─âsp├óndi un miros ├«ntr-un anumit spa╚Ťiu. ÔÖŽ A r─âsp├óndi sunete, zgomote. ÔŚŐ Expr. A umple satul (ori lumea, urechile lumii) = a face s─â ╚Ötie, s─â afle toat─â lumea. 5. Tranz. A ocupa, a acoperi o suprafa╚Ť─â, o ├«ntindere, o ├«nc─âpere etc. ÔŚŐ Refl. S-a umplut gr─âdina de flori. 6. Tranz. ╚Öi refl. A (se) acoperi cu o substan╚Ť─â d─âun─âtoare, murdar─â etc.; fig. a (se) contamina, a (se) molipsi. [Var.: (├Änv. ╚Öi pop.) umple├í vb. II, ├«mple vb. III] ÔÇô Lat. implere.
UMPLEÁ vb. II. v. umple.[1]
ÎMPLEÁ vb. II v. umple.
├ÜMPLE, ├║mplu, vb. III. Tranz. 1. (Cu privire la recipiente sau la cavit─â╚Ťi) A face s─â fie plin (mai ales cu un lichid), a b─âga ├«n─âuntru (p├«n─â la gur─â); p. ext. a face s─â con╚Ťin─â o cantitate oarecare din ceva. Cotrob─âia prin cazan ╚Öi ├«╚Öi umplea strachina cu ce era mai bun. SADOVEANU, O. VI 169. Umple groapa cu jaratec ╚Öi cu lemne putreg─âioase. CREANG─é, P. 29. ÔŚŐ (Prin analogie cu o cavitate) S-au dus am├«ndoi, ╚Öi ea ╚Öi-a umplut bra╚Ťele cu ramuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 102. ÔŚŐ Fig. Stelele umpleau v─âzduhul. SADOVEANU, O. III 398. Umplea capul bietului b─âiat cu toate fleacurile. VLAHU╚Ü─é. N. 15. Veacul nostru ni-l umplur─â saltimbancii ╚Öi irozii. EMINESCU, O. I 149. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi umple burta (sau p├«ntecele) = a se ├«ndopa cu m├«ncare. A-╚Öi umple buzunarele = a c├«╚Ötiga bani mul╚Ťi. A umple paharul = a pricinui cuiva un neajuns care ├«ntrece ceea ce poate el suporta; a pune v├«rf. Incidentul de sus venise numai s─â umple paharul. C. PETRESCU, ├Ä. II 149. Gara... cu ├«nghesuiala unor oameni gr─âbi╚Ťi ╚Öi brutali venea numai bine s─â umple paharul. BR─éTESCU-VOINE╚śTI, ├Ä. 7. (Refl..) A i se umple cuiva ochii de lacrimi = a ├«ncepe s─â pl├«ng─â, a avea ochii umezi. Mo╚Öneagul, c├«nd a v─âzut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi de bucurie. CREANG─é, P. 291. Ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor. EMINESCU, N. 5. Copila se scul─â ├«n picioare de m├«nie ╚Öi ochii i se umplur─â de lacrimi. ALECSANDRI, O. P. 223. (Tranz., invers├«nd raportul dintre p─âr╚Ťile propozi╚Ťiei) Lacrimile ├«i umplur─â ochii. NEGRUZZI, S. I 50. ÔŚŐ Refl. (Poetic) Luna se ├«n─âl╚Ťase, nouri treceau pe deasupra ei umpl├«ndu-se de lumin─â v├«n─ât─â. SADOVEANU, O. VI 15. ├Än fa╚Ťa noastr─â soarele apune, valea se umple de umbr─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 179. 2. Fig. A cople╚Öi pe cineva, a face c─â cineva s─â se simt─â cuprins sau ap─âsat (de un sentiment, de o senza╚Ťie etc.). Gr─âbind spre han, Vitoria sim╚Ťea cum o umplu g├«nduri ╚Öi hot─âr├«ri nebiruite. SADOVEANU, B. 85. Am s─â-╚Ťi spun o veste care a s─â te umple de bucurie. NEGRUZZI, S. I 18. Ochii t─âi cei negri╚Öori umple-mi trupul de fiori. jJARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 31. ÔŚŐ Expr. A umple pe cineva de sperie╚Ťi = a ├«ngrozi. Apoi d─â, mam─â! vezi, i-a umplut de sp─ârie╚Ťi. CREANG─é, P. 28. ÔŚŐ Refl. I se umplea inima de m├«ndrie. ISPIRESCU, L. 39. C├«nd se duce ├«mp─âratul ╚Öi vede cum se ├«mplinise de bine poronca lui, se umple de bucurie. CREANG─é, P. 265. 3. A (mai) ad─âuga ap─â (sau alt lichid) pentru a face s─â fiarb─â m├«ncarea. S─â ai grij─â, b─âtr├«no, s─â mai umpli oala cu fasole. ST─éNOIU, C. I 66. ÔŚŐ Expr. A umple bor╚Ö = a pune la fermentat t─âr├«╚Ťe amestecate cu ap─â ╚Öi cu maia, pentru a ob╚Ťine bor╚Öul cu care se prepar─â anumite m├«nc─âri. Leli╚Ťa cu ╚Öor╚Ťul ro╚Ö Nu ╚Ötie s─â umple bor╚Ö. POP. (Regional) A umple flori = a pune la macerat flori sau frunze, turn├«nd peste ele ap─â cald─â, pentru a prepara anumite vopsele. ÔÖŽ A introduce ├«ntr-un ├«nveli╚Ö (de aluat, de anumite legume etc.) un preparat culinar (pentru a preg─âti anumite m├«nc─âri). Nu ╚Ötiu cum ├«i cade un urs mare din s├«n ╚Öi de-a dura prin clas─â; nu de cei pe care-i joac─â ursarii, ci de m─âm─âlig─â, umplut cu br├«nz─â, rotund, pr─âjit pe jaratic. CREANG─é, A. 77. ÔÖŽ (Rar) A ├«mbiba un preparat culinar cu un lichid dulce sau aromat. Coco╚Öei de zah─âr umplu╚Ťi cu sirop. I. BOTEZ, ╚śC. 86. 4. A r─âsp├«ndi (mirosuri, parfumuri) ├«ntr-un spa╚Ťiu, ├«ntr-o ├«nc─âpere. Cind bate v├«ntul din jos, Umple casa de miros. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 17. (├Än forma ├«mple) Busuioc ╚Öi mintÔÇÖ uscat─â ├Ämplu casa-ntunecoas─â de-o mireasm─â pip─ârat─â. EMINESCU, O. I 84. ├Ämplu aerul v─âratic de mireasm─â ╚Öi r─âcoare A popoarelor de mu╚Öte s─ârb─âtori murmuitoare. id. ib. 85. ÔŚŐ Refl. Se umplu locul de un miros a╚Öa de frumos. ISPIRESCU, L. 39. ÔÖŽ (Despre sunete, zgomote sau despre un izvor de sunete) A cuprinde, a ├«nv─âlui un loc, un spa╚Ťiu. Bocetele umplur─â v─âzduhul, clopotele umplur─â z─ârile cu jalea lor. SADOVEANU, O. I 258. Statu- Palm─â cl─âtinat Umple lunca de-un lung vaier. ALECSANDRI, P. A. 188. ÔŚŐ Expr. A ample satul (lumea sau, rar, urechile lumii) = a r─âsp├«ndi un zvon, o ╚Ötire, o veste. A umplut urechile lumii c-ar fi luat c-o s─âgeat─â boldul de aur din v├«rful cortului sultanului Albu. DELAVRANCEA, O. II 99. 5. (De obicei hiperbolic) A ocupa, a acoperi o suprafa╚Ť─â, o ├«ntindere, o ├«nc─âpere sau (prin restric╚Ťie) un cadru. Oastea umplu ograda ╚Öi toate uli╚Ťele din jur p├«n─â la mari dep─ârt─âri. SADOVEANU, O. VII 155. C─âpitanul umplu a╚Öa, f─âr─â veste... u╚Öa salonului plin de lume cu persoana sa b─ârboas─â. HOGA╚ś, H. 78. De dragostea unei regine frumoase, Umplut-ai p─âm├«ntul de oase! CO╚śBUC, P. II 194. ÔŚŐ (Poetic) Din c├«nd ├«n c├«nd se uita la norii care umpleau cerul spre apus, rotunzi ╚Öi trandafirii ca ni╚Öte meri ├«nflori╚Ťi, plutind f─âr─â trunchi ├«n v─âzduh. DUMITRIU, N. 118. Nouri de j─âratec ╚Öi aur umpleau cu o╚Ötirile lor ceriul. EMINESCU, N. 48. ÔŚŐ Refl. S-a umplut ╚Üara Moldovei de doamne ╚Öi domni╚Ťe. SADOVEANU, F. J. 493. Din frunza care cade se umple-n mai c├«mpia. EFTIMIU, ├Ä. 180. Se umple ograda ╚Öi livada mo╚Öneagului... de cirezi de vite. CREANG─é, P. 68. (Poetic) Noaptea se umpluse de fulgere, ca un pumn de ├«ntuneric, ├«n care roiesc mereu sc├«nteile unui amnar. MIHALE, O. 507. R─âs─âritul se umplea de flac─âri. SADOVEANU, O. I 438. Aicea, p-aste ziduri, ├«n lini╚Öte senin─â, Privesc cum orizontul se umple de f─âclii. ALEXANDRESCU, P. 23. ÔÖŽ A acoperi cu scrisul o h├«rtie, un caiet etc. Num─ârul h├«rtiilor umplute cu pove╚Öti ╚Öi ├«nsemn─âri spore╚Öte ├«n chip vertiginos pe masa de brad. C─éLINESCU, E. 252. 6. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗ ╚Öi indic├«nd materia, obiectul ├«n discu╚Ťie) A acoperi (pe cineva sau ceva) cu o substan╚Ť─â nepl─âcut─â, murdar─â, d─âun─âtoare (v. m├«nji); fig. a contamina, a molipsi. Didesubtul sc─ârii [teatrului] este o bolt─â supt care butcile trec, pentru ca cei ce se scobor s─â nu fie umplu╚Ťi de ploaie.KOG─éLNICEANU, S. 89. ÔŚŐ Expr. A umple pe cineva (sau, refl., a se umple) de bogdaproste v. bogdaproste. A umple (pe cineva sau, refl., a se umple) de br├«nz─â (sau de procopseal─â), se spune, ironic, despre cineva care n-a reu╚Öit ├«ntr-o ac╚Ťiune. ├Äl furase somnul cu fluierul ├«n gur─â ╚Öi merele pieriser─â. ÔÇô Ne-ai umplut de br├«nz─â ╚Öi tu, ├«i zise tat-s─âu. VISSARION, B. 13. De procopseal─â v─âz c─â m─â umplu╚Öi. PANN, P. V. III 80. 7. (Rar) A face s─â fie complet, a completa; a ├«mplini. [Rada] de-abia pe la S├«n-Petru Umple optspr─âzece vremuri. CO╚śBUC, P. I 95. ÔÇô Variante: umple├í (SADOVEANU, O. VI 226), (regional) ├«mple├í vb. II, ├«╠ümple vb. III.
UMPLEÁ vb. II v. umple.
├║mple (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├║mplu, 2 sg. ├║mpli, 1 pl. ├║mplem, 2 pl. ├║mple╚Ťi, perf. s. 1 sg. umpl├║i; ger. umplß║ąnd; part. umpl├║t
├║mple vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├║mplu, 2 sg. ├║mpli, 1 pl. ├║mplem, 2 pl. ├║mple╚Ťi; part. umpl├║t
├ÜMPLE vb. 1. (├«nv.) a plini. (A ~ paharele.) 2. v. ├«nc─ârca. 3. v. ├«nfunda. 4. v. astupa. 5. v. ├«n╚Ťesa. 6. a (se) acoperi, a (se) ├«nc─ârca, (prin nordul Munt.) a (se) puiezi. (Gr─âdina s-a ~ de flori.) 7. v. p─âta. 8. v. acoperi. 9. v. podidi. 10. v. n─âp─âdi.
ÚMPLE vb. v. contagia, contamina, infecta, împlini, molipsi.
A umple Ôëá a de╚Öerta, a goli
├║mple (-lu, -├║t), vb. ÔÇô 1. A face un obiect s─â fie plin. ÔÇô 2. A ├«ndopa, a ├«mbuiba, a ├«ndesa. ÔÇô 3. A ├«mplini. ÔÇô 4. A acoperi, a sc─âlda ├«n, a cufunda. ÔÇô 5. A molipsi. ÔÇô Var. umplea, ├«nv. ├«mple(a) ╚Öi der. Mr. umplu, umplui, umpleare, megl. amplÔÇÖu. Lat. impl─ôre (╚śeineanu, Semasiol., 198; Pu╚Öcariu 1807; REW 4310), cf. vegl. emplar, it. empiere, prov., fr. emplir, sp. enchir, port. enchar. Ca ╚Öi ├«n cazul lui umfla, trecerea lui in- ÔÇ║ un- poate fi anterioar─â rom., cf. sard. ├║mprere, cat. umpir. Schimbul de conjug. este modern ╚Öi pare s─â se generalize ├«n tendin╚Ťa actual─â. ÔÇô Der. umplutur─â, s. f. (ceea ce serve╚Öte pentru a umple).
A ├ÜMPLE ├║mplu tranz. 1) (recipiente, ├«nc─âperi, suprafe╚Ťe etc.) A face s─â fie plin (p├ón─â la limit─â). ~ borcanul cu ap─â. ~ odaia cu miros nepl─âcut. ÔŚŐ A(-╚Öi) ~ buzunarele a c├ó╚Ötiga bani mul╚Ťi, de obicei ├«n mod ilicit. A(-╚Öi) ~ burta (sau p├óntecele) a m├ónca prea mult. 2) (├«nveli╚Öuri de carne, de aluat, de legume etc.) A completa introduc├ónd ├«n─âuntru un anumit preparat culinar (tocat). ~ o ra╚Ť─â cu hri╚Öc─â. ÔŚŐ ~ bor╚Ö a pune la fermentat t─âr├ó╚Ťe amestecate cu hu╚Öte ╚Öi ap─â clocotit─â. 3) A face s─â se umple. /<lat. implere
A SE ├ÜMPLE m─â ├║mplu intranz. 1) (urmat de un complement indirect cu prepozi╚Ťia de) A se acoperi par╚Ťial sau peste tot. ~ tot de gr─âsime. ~ de cornu╚Ťi. 2) fig. (urmat de denumirea unei boli) A se ├«mboln─âvi venind ├«n contact cu o surs─â de infec╚Ťie; a se molipsi; a se infecta; a se contamina; a se contagia. 3) fig. A fi cuprins total. ~ de ciud─â. ~ de bucurie. /<lat. implere
împleà v. V. umplea.
umple├á v. 1. a face plin: a umplea un sac; 2. a scrie pe un loc alb: a umplea o coal─â; 3. a m├ónji: lÔÇÖa umplut cu noroiu. [Lat. IMPLERE].
î́mplu, V. umplu.
├║mplu ╚Öi (nord) ├«╠ümplu, -├║t, a -e├í v. tr. (lat. im-pl├ęre, pg. encher; it. [d. *implire] empire, pv. cat. umplir, fr. emplir, sp. enchir. ÔÇô El umple; s─â umple [├«ld. s─â *umpl─â]; umple! nu umplea!). V. cumplit). Fac plin: a umplea un sac cu f─âin─â, un buto─ş cu vin, un vagon cu solda╚Ť─ş, o pagin─â cu cuvinte, am umplut patru pagin─ş scriind. M├«njesc, murd─âresc: mÔÇÖam umplut de f─âin─â ridic├«nd sacu.
umple vb. v. CONTAGIA. CONTAMINA. INFECTA. ÎMPLINI. MOLIPSI.
UMPLE vb. 1. (├«nv.) a plini. (A ~ paharele.) 2. a ├«nc─ârca, (Transilv.) a tec─ârui. (A ~ carul cu f├«n.) 3. a ├«ndopa, a ├«nfunda. (A ~ soba cu lemne.) 4. a astupa. (A ~ o gaur─â, un ╚Öan╚Ť.) 5. a (se) ├«mp├«nzi, a (se) ├«n╚Ťesa, (fig.) a (se) ├«mp─âna. (Uli╚Ťele s-au ~ de lume.) 6. a (se) acoperi, a (se) ├«nc─ârca, (prin nordul Munt.) a (se) puiezi. (Gr─âdina s-a ~ de flori.) 7. a (se) m├«nji, a (se) murd─âri, a (se) p─âta. (S-a ~ de noroi, de cerneal─â.) 8. a acoperi, a sc─âlda. (O sudoare rece ├«i ~ trupul.) 9. a n─âp─âdi, a podidi, (reg.) a buc╚Öi, (├«nv.) a povedi. (L-a ~ s├«ngele.) 10. a cople╚Öi, a cov├«r╚Öi, a n─âp─âdi, (fig.) a inunda. (Lacrimile o ~.)
a o umple de sânge expr. 1. (în fotbal) a rata înscrierea unui gol. 2. (în alte sporturi pe echipe) a rata o fază de atac.
a umple chiseaua (cuiva) expr. (er. ÔÇô d. b─ârba╚Ťi) a ejacula ├«n vaginul partenerei de sex.
a umple de bogdaproste expr. (pop.) a certa cu asprime.
a umple de borș (pe cineva) expr. a bate (pe cineva) până la sângerare.
a umple ma╚ŤuÔÇÖ expr. a m├ónca pe s─âturate.
umple, umplu v. t. (d. b─ârba╚Ťi) a avea contact sexual cu o femeie.

împlere dex online | sinonim

împlere definitie

Intrare: umple
umple verb grupa a III-a conjugarea a IX-a
împlea verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a
umplea conjugarea a VIII-a grupa a II-a verb
împle verb grupa a III-a conjugarea a IX-a
Intrare: împlere
împlere infinitiv lung