Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru ├«mpil─âtor

├ÄMPIL─éT├ôR, -O├üRE, ├«mpil─âtori, -oare, adj. (Adesea substantivat, m.) Care ├«mpileaz─â; asupritor. ÔÇô ├Ämpila + suf. -─âtor.
├ÄMPIL─éT├ôR, -O├üRE, ├«mpil─âtori, -oare, adj. (Adesea substantivat, m.) Care ├«mpileaz─â; asupritor. ÔÇô ├Ämpila + suf. -─âtor.
├ÄMPIL─éT├ôR, -O├üRE, ├«mpil─âtori, -oare, adj. Care ├«mpileaz─â, care oprim─â; asupritor. Popula╚Ťiunea noastr─â a fost ├«mpiedicat─â ├«n sporirea ei ╚Öi prin multe alte rele, precum case nes─ân─âtoase, m├«ncare pu╚Ťin─â, posturi multe, munc─â mult─â ╚Öi trai r─âu, nevoi, griji ╚Öi dureri morale, nedrept─â╚Ťi, m─âsuri economice ├«mpil─âtoare ╚Öi, ├«n fine, boalile. I. IONESCU, M. 195. ÔŚŐ (Substantivat) Unde vedea nevoia╚Öul, v─âduva... ├«i ocrotea ├«mpotriva ├«mpil─âtorilor. ISPIRESCU, M. V. 5.
împilătór adj. m., pl. împilătóri; f. sg. și pl. împilătoáre
împilătór adj. m., pl. împilătóri; f. sg. și pl. împilătoáre
ÎMPILĂTÓR adj., s. v. opresor.
ÎMPILĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre persoane, popoare) Care împilează; asupritor; opresor; exploatator. /a împila + suf. ~ător
împilător a. și m. care împilează, tiran.
├ÄMPIL─éTOR adj., s. asupritor, exploatator, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor, (├«nv.) m├«nc─âtor, n─âp─âstuitor, obiditor, (fig.) ap─âs─âtor. (For╚Ťele ~.)

împilător dex online | sinonim

împilător definitie

Intrare: împilător
împilător adjectiv