ÎMPIETRUÍRE, împietruiri, s. f. Așezare a unor straturi de pietre sau de pietriș pe partea carosabilă a unui drum; pietruire. – În + pietruire.

ÎMPIETRUÍRE, împietruiri, s. f. Așezare a unor straturi de pietre sau de pietriș pe partea carosabilă a unui drum; pietruire. – În + pietruire.

împietruíre s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. împietruírii; pl. împietruíri

ÎMPIETRUÍRE ~i f. Așternere a unui strat de pietriș pe un drum. /v. a (se) împietri