Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru ├«mpietri

├ÄMPIETR├Ź, ├«mpietresc, vb. IV. 1. Intranz. ╚Öi refl. A se preface ├«n piatr─â. ÔÖŽ Refl. A deveni tare ca piatra; a se ├«nt─âri. 2. Intranz. Fig. A r─âm├óne pe loc, nemi╚Öcat; a ├«ncremeni, a ├«nlemni, a ├«nm─ârmuri. ÔÖŽ Refl. ╚Öi tranz. A deveni sau a face s─â devin─â insensibil. ÔÇô ├Än + piatr─â.
├ÄMPIETR├Ź, ├«mpietresc, vb. IV. 1. Intranz. ╚Öi refl. A se preface ├«n piatr─â. ÔÖŽ Refl. A deveni tare ca piatra; a se ├«nt─âri. 2. Intranz. Fig. A r─âm├óne pe loc, nemi╚Öcat; a ├«ncremeni, a ├«nlemni, a ├«nm─ârmuri. ÔÖŽ Refl. ╚Öi tranz. A deveni sau a face s─â devin─â insensibil. ÔÇô ├Än + piatr─â.
├ÄMPIETR├Ź, ├«mpietresc, vb. IV. 1. Intranz. ╚Öi refl. (├Än basme) A se preface ├«n piatr─â. La locul unde se ├«mpietrise frate-s─âu, p─â╚Ťi ca d├«nsul. ISPIRESCU, L. 296. 2. Intranz. A r─âm├«ne pe loc, nemi╚Öcat; a ├«ncremeni, a ├«nm─ârmuri, a ├«nlemni, a ├«nghe╚Ťa. Nici glas de cuco╚Ö, nici h─âm─âit de c├«ne, nimic; totul ├«mpietrise pretutindeni. SADOVEANU, O. VII 363. R├«sul ar fi ├«nghe╚Ťat pe buze nu numai actorilor presupusei comedii, ci ar fi ├«mpietrit ╚Öi pe fa╚Ťa spectatorilor amatori de r├«s. CAMIL PETRESCU, T. II 291. ÔŚŐ Tranz. ├Ä╚Öi ├«mpietri obrazul; z├«mbetul ├«i fugi tot ├«n ochi, unde i s-ascunse sub tufele spr├«ncenelor ╚Öi sub p─âl─ârie. CAMILAR, TEM. 184. 3. Refl. Fig. A nu mai sim╚Ťi nimic, a deveni insensibil. Sufletul ei se ├«mpietrise de am─âr─âciune. REBREANU, I. 58. Dup─â suferiri multe inima se-mpietre╚Öte. ALEXANDRESCU, M. 6. ÔŚŐ Tranz. Ce nenorociri te-au zdrobit, ce dureri ╚Ťi-au ├«mpietrit sufletul? SADOVEANU, O. I 422. Chinul ╚Öi durerea sim╚Ťirea-mi a-mpietrit-o. EMINESCU, O. I 116.
├«mpietr├ş (a ~) (-pie-tri) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mpietr├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mpietre├í; conj. prez. 3 s─â ├«mpietre├ísc─â
├«mpietr├ş vb. (sil. -tri), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mpietr├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mpietre├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«mpietre├ísc─â
├ÄMPIETR├Ź vb. 1. v. petrifica. 2. v. usca. 3. v. ├«nm─ârmuri.
├ÄMPIETR├Ź vb. v. insensibiliza.
A ├ÄMPIETR├Ź ~├ęsc 1. tranz. A face s─â se ├«mpietreasc─â. 2. intranz. A pierde capacitatea de a se mi╚Öca (din cauza unor emo╚Ťii puternice); a r─âm├óne nemi╚Öcat; a ├«ncremeni; a ├«nm─ârmuri; a ├«nlemni. [Sil. -pie-tri] /├«n + piatr─â
A SE ├ÄMPIETR├Ź pers. 3 se ~├ę╚Öte intranz. 1) A se preface ├«n piatr─â; a deveni piatr─â; a se pietrifica. 2) A se face tare ca piatra; a deveni tare ca piatra. Mortarul s-a ~it. 3) fig. A deveni insensibil; a se ├«nchide ├«n sine; a ├«nlemni. Z├ómbetul i se ~ pe fa╚Ť─â. /├«n + piatr─â
├«mpietr├Č v. 1. a (se) schimba ├«n piatr─â; 2. fig. a. se face tare ca piatra: dup─â suferiri multe inima se ÔÇÖmpietre╚Öte GR. AL.
├«mpe- (est) ╚Öi ├«mp─şetresc (vest) v. tr. Petrific, fac de peatr─â or─ş ca de peatr─â: teroarea ├«─ş ├«mpetrise. Petru─şesc (vest). V. intr. Devin ca de peatr─â, ├«nlemnesc, ├«nm─ârmuresc: ├«mpetrise de spa─şm─â. V. refl. M─â fac ca peatra: p─âm├«ntu se ├«mpetrise de usc─âc─şune, inima i se ├«mpetrise de suferin╚Ťe. ÔÇô Vech─ş ╚Öi -├ęz.
├«mp─şetr├ęsc, V. ├«mpetresc.
împietri vb. v. INSENSIBILIZA.
├ÄMPIETRI vb. 1. a ├«ncremeni, a ├«nlemni, a ├«nm─ârmuri, a ├«n╚Ťepeni, a (se) petrifica, (├«nv. ╚Öi pop.) a m─ârmuri, (Mold. ╚Öi Bucov.) a (se) ├«ntrecle╚Ťi, (prin Transilv. ╚Öi Ban.) a merei, (fig.) a (se) ├«n╚Ťeleni. 2. a se ├«nt─âri, a se ├«nv├«rto╚Öa. (P├«inea s-a ~.) 3. a ├«ncremeni, a ├«nlemni, a ├«nm─ârmuri, a ├«n╚Ťepeni, a paraliza, (├«nv. ╚Öi pop.) a m─ârmuri, (fig.) a ├«nghe╚Ťa. (A ~ de spaim─â.)

împietri dex online | sinonim

împietri definitie

Intrare: împietri
împietri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -tri