Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru ├«mp─âturit

ÎMPĂTURÁ vb. I v. împături.
ÎMPĂTURÁT, -Ă adj. v. împăturit.
├ÄMP─éTUR├Ź, ├«mp─âturesc, vb. IV. Tranz. A str├ónge o p─âtur─â, o hain─â, o p├ónz─â, o h├órtie etc. prin ├«ndoirea de mai multe ori. [Var.: ├«mp─âtur├í vb. I] ÔÇô ├Än + p─âtur─â.
├ÄMP─éTUR├ŹT, -─é, ├«mp─âturi╚Ťi, -te, adj. (Despre p├ónz─â, h├órtie etc.) Str├óns prin ├«ndoire repetat─â. [Var.: ├«mp─âtur├ít, -─â adj.] ÔÇô V. ├«mp─âturi.
ÎMPĂTURÁ vb. I v. împături.
ÎMPĂTURÁT, -Ă adj. v. împăturit.
├ÄMP─éTUR├Ź, ├«mp─âturesc, vb. IV. Tranz. A str├ónge o p─âtur─â, o hain─â, o p├ónz─â, o h├órtie etc. prin ├«ndoirea de mai multe ori. [Var.: ├«mp─âtur├í vb. I] ÔÇô ├Än + p─âturi.
├ÄMP─éTUR├ŹT, -─é, ├«mp─âturi╚Ťi, -te, adj. (Despre p├ónz─â, h├órtie etc.) Str├óns prin ├«ndoire repetat─â. [Var.: ├«mp─âtur├ít, -─â adj.] ÔÇô V. ├«mp─âturi.
ÎMPĂTURÁ vb. I v. împături.
ÎMPĂTURÁT, -Ă adj. v. împăturit.
├ÄMP─éTUR├Ź, ├«mp─âturesc, vb. IV. Tranz. (╚śi ├«n forma ├«mp─âtura; cu privire la o p─âtur─â, la o foaie de h├«rtie, la o hain─â etc.) A str├«nge prin ├«ndoire de mai multe ori. G├«ngu ├«╚Öi ├«mp─âturi sumanul pe prisp─â. C. PETRESCU, S. 35. Scrise o carte pe o foaie de h├«rtie, o ├«mp─âtur─â-n patru ╚Öi-o dete lui mo╚Ö Gligor. RETEGANUL, P. I 16. ÔÇô Variant─â: ├«mp─âtur├í, ├«mpß║»tur ╚Öi ├«mp─âturez (CAMIL PETRESCU, T. II 553, GOGA, C. P. 28), vb. I.
├ÄMP─éTUR├ŹT, -─é, ├«mp─âturi╚Ťi, -te, adj. (╚śi ├«n forma ├«mp─âturat; despre o p├«nz─â, o p─âtur─â, o foaie de h├«rtie etc.) Str├«ns prin ├«ndoire de mai multe ori. Dintr-un buzunar al s─âu ie╚Öea cap─âtul unui ziar ├«mp─âturit. DUMITRIU, N. 8. Domni╚Öoarele... suflau de moarte,f─âc├«ndu-╚Öi v├«nt cu evantaliuri sau h├«rtii ├«mp─âturate. ARDELEANU, D. 159. Pe tav─â era un coco╚Ö fript... o pl─âcint─â, o garaf─â de vin ╚Öi, ├«mp─âturate frumos, alti╚Ťele ei de borangic cele cusute ├«n fir ╚Öi m─âtase. SLAVICI, N. I 244. ÔÇô Variant─â: ├«mp─âtur├ít, -─â adj.
!├«mp─âtur├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ├«mp─âtur├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mp─âture├í; conj. prez. 3 s─â ├«mp─âture├ísc─â
├«mp─âtur├ş/├«mp─âtur├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«mp─âtur├ęsc/├«mp─âtur, imperf. 3 sg. ├«mp─âture├í/├«mp─âtur├í
├ÄMP─éTUR├Ź vb. a ├«ndoi, a plia, a str├ónge, (pop.) a p─âturi. (A ~ o coal─â de h├órtie.)
├ÄMP─éTUR├ŹT adj. ├«ndoit, pliat, str├óns, (pop.) p─âturit. (O coal─â de h├órtie ~.)
A ├«mp─âturi Ôëá a desp─âturi
A ├ÄMP─éTUR├Ź ~├ęsc tranz. (p─âturi, h├órtie etc.) A ├«ndoi de mai multe ori (pentru a str├ónge). [Var. a ├«mp─âtura] /├«n + p─âtur─â
împaturà v. a strânge în pături (pânză, rufe).
├«mpß║»tur ╚Öi -├ęsc, a -├ş v. tr. (d. p─âtur─â). A╚Öez, str├«ng ├«n p─âtur─ş, vorbind de p├«nz─â, h├«rtie ╚Ö. a. ÔÇô ╚śi p─âturesc: p─âturindu-╚Ö─ş fusta (Sadov. VR. 1911, 1, 14). ├Än Trans. ╚Öi a ├«mp─âtura, ├«mp─âtur ╚Öi -├ęz.
ÎMPĂTURI vb. a îndoi, a plia, a strînge, (pop.) a pături. (A ~ o coală de hîrtie.)
ÎMPĂTURIT adj. îndoit, pliat, strîns, (pop.) păturit. (O coală de hîrtie ~.)

împăturit dex online | sinonim

împăturit definitie

Intrare: împături
împături verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
împături verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a
împătura verb grupa I conjugarea I
Intrare: împăturit
împăturat
împăturit adjectiv