ÎMPĂTRÍ, împătresc, vb. IV. Tranz. A mări de patru ori; a cvadrupla. – În + patru.

ÎMPĂTRÍT, -Ă, împătriți, -te, adj. Care este de patru ori mai mare, cvadruplu. – V. împătri.

ÎMPĂTRÍ, împătresc, vb. IV. Tranz. A mări de patru ori; a cvadrupla. – În + patru.

ÎMPĂTRÍT, -Ă, împătriți, -te, adj. Care este de patru ori mai mare, cvadruplu. – V. împătri.

ÎMPĂTRÍ, împătresc, vb. IV. Tranz. A face (ceva) de patru ori mai mare.

ÎMPĂTRÍT, -Ă, împătriți, -te, adj. De patru ori mai mare.

împătrí (a ~) (-pă-tri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împătrésc, imperf. 3 sg. împătreá; conj. prez. 3 să împătreáscă

*împătrít adj. m., pl. împătríți; f. împătrítă, pl. împătríte

împătrí vb. (sil. -tri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împătrésc, imperf. 3 sg. împătreá; conj. prez. 3 sg. și pl. împătreáscă

ÎMPĂTRÍ vb. (livr.) a cvadrupla.

ÎMPĂTRÍT adj. (livr.) cvadruplu.

A ÎMPĂTRÍ ~ésc tranz. A mări de patru ori; a cvadrupla. /în + patru

împătrí v. a (se) face de patru ori mai mare.

împătrésc v. tr. Fac de patru orĭ maĭ mare.

ÎMPĂTRI vb. (livr.) a cvadrupla.

ÎMPĂTRIT adj. (livr.) cvadruplu.