Dicționare ale limbii române

2 intrări

8 definiții pentru împăpurit

ÎMPĂPURÍ, împăpuresc, vb. IV. (Pop.) Tranz. A astupa cu papură interstițiile unui vas cu doage. – În + papură.
ÎMPĂPURÍ, împăpuresc, vb. IV. Tranz. A astupa cu papură interstițiile unui vas cu doage. – În + papură.
ÎMPĂPURÍ, împăpuresc, vb. IV. Tranz. A astupa răsuflătorile unui butoi sau intervalele dintre doage, cu foi de papură, pentru a împiedica scurgerea lichidului din vas.
împăpurí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împăpurésc, imperf. 3 sg. împăpureá; conj. prez. 3 să împăpureáscă
împăpurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împăpurésc, imperf. 3 sg. împăpureá; conj. prez. 3 sg. și pl. împăpureáscă
ÎMPĂPURÍ vb. a păpuri. (A ~ un butoi.)
A ÎMPĂPURÍ ~ésc tranz. (interstiții ale vaselor cu doage) A astupa cu papură. /în + papură
ÎMPĂPURI vb. a păpuri. (A ~ un butoi.)

împăpurit dex online | sinonim

împăpurit definitie

Intrare: împăpuri
împăpuri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: împăpurit
împăpurit participiu
împăpurire infinitiv lung