Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

35 defini╚Ťii pentru ├«mp─âienjenit

├ÄMPAINJIN├ŹT, -─é adj. v. ├«mp─âienjenit.
ÎMPĂIEJENÁ vb. I v. împăienjeni.
├ÄMP─éIENJEN├Ź, pers. 3 ├«mp─âienjene╚Öte, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) acoperi cu p├ónze de p─âianjen, a (se) umple cu p─âienjeni╚Ö. 2. Refl. Fig. (Despre ochi sau vedere) A-╚Öi pierde claritatea, a vedea ca prin sit─â, ca prin cea╚Ť─â; a se ├«nce╚Ťo╚Öa. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) tulbura. [Pr.: -p─â-ien-. ÔÇô Var.: (reg.) ├«mp─âiejen├í vb. I, ├«mp─âienjin├ş, ├«mp─âinjin├ş, ├«mp─âinjen├ş vb. IV] ÔÇô ├Än + p─âianjen.
├ÄMP─éIENJEN├ŹT, -─é, ├«mp─âienjeni╚Ťi, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de p─âianjen, plin de p─âienjeni╚Ö. 2. Fig. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate; ├«nce╚Ťo╚Öat. [Pr.: -p─â-ien-. ÔÇô Var.: (reg.) ├«mp─âinjin├şt, -─â, ├«mp─âinjen├şt, -─â adj.] ÔÇô V. ├«mp─âienjeni.
├ÄMP─éIENJIN├Ź vb. IV v. ├«mp─âienjeni.
├ÄMP─éINJEN├Ź vb. IV v. ├«mp─âienjeni.
├ÄMP─éINJEN├ŹT, -─é adj. v. ├«mp─âienjenit.
├ÄMP─éINJIN├Ź vb. IV v. ├«mp─âienjeni.
├ÄMPAINJIN├ŹT, -─é adj. v. ├«mp─âienjenit.
ÎMPĂIEJENÁ vb. I v. împăienjeni.
├ÄMP─éIENJEN├Ź, pers. 3 ├«mp─âienjene╚Öte, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) acoperi cu p├ónze de p─âianjen, a (se) umple cu p─âienjeni╚Ö. 2. Refl. Fig. (Despre ochi sau vedere) A-╚Öi pierde claritatea, a vedea ca prin sit─â, ca prin cea╚Ť─â; a se ├«nce╚Ťo╚Öa. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) tulbura. [Pr.: -p─â-ien-. ÔÇô Var.: (reg.) ├«mp─âiejen├í vb. I, ├«mp─âienjin├ş, ├«mp─âinjin├ş, ├«mp─âinjen├ş vb. IV] ÔÇô ├Än + p─âianjen.
├ÄMP─éIENJEN├ŹT, -─é, ├«mp─âienjeni╚Ťi, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de p─âianjen, plin de p─âienjeni╚Ö. 2. Fig. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate; ├«nce╚Ťo╚Öat. [Pr.: -p─â-ien-. ÔÇô Var.: (reg.) ├«mp─âinjin├şt, -─â, ├«mp─âinjen├şt, -─â adj.] ÔÇô V. ├«mp─âienjeni.
├ÄMP─éIENJIN├Ź vb. IV v. ├«mp─âienjeni.
├ÄMP─éINJEN├Ź vb. IV v. ├«mp─âienjeni.
├ÄMP─éINJEN├ŹT, -─é adj. v. ├«mp─âienjenit.
├ÄMP─éINJIN├Ź vb. IV v. ├«mp─âienjeni.
├ÄMPAINJIN├ŹT, -─é adj. v. ├«mp─âienjenit.
ÎMPĂIEJENÁ vb. I v. împăienjeni.
├ÄMP─éIENJEN├Ź, ├«mp─âienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi, vedere; ╚Öi ├«n forma ├«mp─âinjeni) A nu mai vedea clar, a vedea ca prin sit─â, ca prin cea╚Ť─â. Ochii lui Cimpoie╚Öu se ├«mp─âienjeneau ├«n ni╚Öte nouri calzi. CAMILAR, N. I 224. T├«mpla ├«i st─â greu sprijinit─â pe m├«n─â ╚Öi cotul i s-afund─â ├«n pern─â. Ochii i se-mp─âinjeniser─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 139. ÔÖŽ A se tulbura, a se congestiona, a se injecta. ÔÇô Variante: ├«mp─âienjin├ş (CARAGIALE, O. I 289), ├«mp─âiejen├ş (ODOBESCU, S. II 431), ├«mp─âinjen├ş (VLAHU╚Ü─é, O. A. 139) vb. IV, ├«mp─âiejen├í (TEODORESCU, P. P. 584) vb. I, paingin├ş (ALECSANDRI, P. P. 74), painjen├ş (EMINESCU, N. 42), p─âinjen├ş (EMINESCU, O. I 98), p─âinjin├ş (BART, E. 253, BUJOR, S. 88), p─âingin├ş (HODO╚ś, P. P. 133) vb. IV.
├ÄMP─éIENJEN├ŹT, -─é, ├«mp─âienjeni╚Ťi, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de p─âianjen, plin de p─âienjeni╚Ö. Bol╚Ťile umede ╚Öi ├«mp─âienjenite ale vechilor noastre mon─âstiri. ODOBESCU, S. II 236. 2. Fig. (Despre ochi) Tulbure; congestionat, injectat. Ciocneau, ╚Öi-i vedeai cu ochi ├«mp─âienjeni╚Ťi, cum gole╚Öte fiecare paharul. PAS, Z. I 312. ÔÇô Variante: ├«mpainjin├şt, -─â (VLAHU╚Ü─é, O. A. III 33), ├«mp─âinjen├şt, -─â (V. ROM. martie 1954, 105), p─âinjen├ít, -─â (MACEDONSKI, O. III 50), painjen├şt, -─â (HOGA╚ś, M. N. 42), p─âinjen├şt, -─â (CREANG─é, A. 54, EMINESCU, N. 36) adj.
├ÄMP─éIENJIN├Ź vb. IV v. ├«mp─âienjeni.
├ÄMP─éINJEN├Ź vb. IV v. ├«mp─âienjeni.
├ÄMP─éINJEN├ŹT, -─é adj. v. ├«mp─âienjenit.
├«mp─âienjen├ş (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. ├«mp─âienjen├ę╚Öte, imperf. 3 sg. ├«mp─âienjene├í; conj. prez. 3 s─â ├«mp─âienjene├ísc─â
├«mp─âienjen├ş vb. (sil. -ien-), ind. prez. 3 sg. ├«mp─âienjen├ę╚Öte, imperf. 3 sg. ├«mp─âienjene├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«mp─âienjene├ísc─â
├ÄMP─éIENJEN├Ź vb. a (se) ├«nce╚Ťo╚Öa, a (se) ├«nnegura, a (se) p─âienjeni, a (se) tulbura, a (se) voala, (reg.) a (se) pup─âza. (Privirea, vederea i se ~.)
├ÄMP─éIENJEN├ŹT adj. ├«nce╚Ťo╚Öat, ├«nnegurat, p─âienjenit, tulbure. (Ochii ├«i erau ~╚Ťi; privire ~.)
A ├ÄMP─éIENJEN├Ź ~├ęsc tranz. A acoperi cu o p├ónz─â de p─âianjen; a umple cu p─âienjeni╚Ö. /├«n + paianjen
A SE ├ÄMP─éIENJEN├Ź pers. 3 se ~├ę╚Öte intranz. (despre ochi, vedere) A-╚Öi pierde din proprietatea de a percepe clar obiectele din realitatea ├«nconjur─âtoare; a se ├«mp├ónzi. /├«n + p─âianjen
├ÄMP─éIENJEN├ŹT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) v. A ├ÄMP─éIENJENI ╚Öi A SE ├ÄMP─éIENJENI. 2) (despre ochi, privire etc.) Care v─âde╚Öte lips─â de luciditate; neguros; tulbure; ce╚Ťos. /v. a ├«mp─âienjeni
├«mp─âinjin├Č v. a se ├«ntuneca, a se acoperi cu o cea╚Ť─â (vorbind de ochi ╚Öi fig. de minte). [Lit. a se acoperi cu o p├ónz─â de p─âiajin].
├«mp─â─şejen├ęsc, ├«mp─â─şenjen├ęsc, V. painjinesc.
painjin├ęsc v. tr. (d. pa─şnjin). Acoper cu cea╚Ť─â, cu painjini╚Ö (fig. despre ochi─ş celor bolnav─ş, somnoro╚Ö─ş or─ş be╚Ť─ş). ÔÇô ╚śi ├«mpainjinesc. ├Än Munt. vest ├«mp─â─şejenesc, ├«n est ├«mp─â─şenjenesc. ├Än Cod. Vor. paij─ânesc (intr.): ochi─ş s─â─ş paij─ânir─â. V. pup─âzez.
├ÄMP─éIENJENI vb. a (se) ├«nce╚Ťo╚Öa, a (se) ├«nnegura, a (se) p─âienjeni, a (se) tulbura, a (se) voala, (reg.) a (se) pup─âza. (Privirea, vederea i se ~.)
├ÄMP─éIENJENIT adj. ├«nce╚Ťo╚Öat, ├«nnegurat, p─âienjenit, tulbure. (Ochii ├«i erau ~; privire ~.)

împăienjenit dex online | sinonim

împăienjenit definitie

Intrare: împăienjeni
împăiejena verb grupa I conjugarea a II-a
împăienjini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
împăinjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
împăienjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -ien-
împăinjini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: împăienjenit
împăienjenit adjectiv
împainjinit
împăinjenit