Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru ├«mbunat

├ÄMBUN├ü, ├«mbunez, vb. I. Tranz. A face pe cineva s─â devin─â (mai) bun. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) ├«mbl├ónzi. ÔŚŐ Tranz. ╚Öi refl. A face pe cineva s─â-╚Öi uite sau a-╚Öi uita un necaz; a (se) ├«mp─âca, a (se) lini╚Öti. [Prez. ind. ╚Öi: ├«mb├║n] ÔÇô ├Än + bun.
├ÄMBUN├üT, -─é, ├«mbuna╚Ťi, -te, adj. ├Ämp─âcat, calmat; (rar) bl├ónd, binevoitor. ÔÇô V. ├«mbuna.
├ÄMBUN├ü, ├«mbunez, vb. I. Tranz. A face pe cineva s─â devin─â (mai) bun. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) ├«mbl├ónzi. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A face pe cineva s─â-╚Öi uite un necaz sau a-╚Öi uita un necaz; a (se) ├«mp─âca, a (se) lini╚Öti. [Prez. ind. ╚Öi: ├«mb├║n] ÔÇô ├Än + bun.
├ÄMBUN├üT, -─é, ├«mbuna╚Ťi, -te, adj. ├Ämp─âcat, calmat; (rar) bl├ónd, binevoitor. ÔÇô V. ├«mbuna.
├ÄMBUN├ü, ├«mbunez ╚Öi ├«mb├║n, vb. I. Tranz. A face ca cineva (cu caracter r─âu) s─â devin─â (mai) bun. Credeam c─â nenorocirile mai ├«mbuneaz─â pe om. PREDA, ├Ä. 19. ÔÖŽ A ├«mbl├«nzi. S─â sc─âpa╚Ťi de l─âtratul c├«nelui de pripas pe care-l pute╚Ťi foarte lesne ├«mbuna. ODOBESCU, S. III 483. ÔÖŽ A face ca cineva care este sup─ârat, trist, nec─âjit s─â-╚Öi uite necazul; a ├«mp─âca, a lini╚Öti. Copiii mei cum s─â-i ├«mbun? Nevestei mele ce s─â-i spun, C├«nd va-ntreba de El-Zorab? CO╚śBUC, P. I 111. O netezi duios pe frunte ╚Öi se sili s-o ├«mbuneze cu vorbe dulci ╚Öi ├«n╚Ťelepte de m├«ng├«iere. VLAHU╚Ü─é, O. A. 126. Se apropia de ea ╚Öi da s-o m├«ng├«ie, ca s-o ├«mbuneze. CARAGIALE, O. III 33. ÔŚŐ Refl. Dup─â asigur─ârile mele... s-a ├«mbunat. IBR─éILEANU, A. 60.
├ÄMBUN├üT, -─é, ├«mbuna╚Ťi, -te, adj. ├Ämp─âcat, potolit, calmat; (neobi╚Önuit) bl├«nd, binevoitor. Nevasta se-nv├«rte, av├«nd Spre to╚Ťi c├«te-o vorb─â-mbunat─â. CO╚śBUC, P. II 47.
îmbuná (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbuneáză
├«mbun├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«mbun├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«mbune├íz─â
ÎMBUNÁ vb. v. calma.
ÎMBUNÁ vb. v. linguși.
ÎMBUNÁT adj. v. calmat.
A (se) ├«mbuna Ôëá a (se) ├«nr─âi, a (se) ├«nc├óina, a (se) ├«nc├óino╚Öa
A ├ÄMBUN├ü ~├ęz tranz. A face s─â se ├«mbuneze; a ├«mbl├ónzi; a domoli; a potoli; a tempera; a modera; a potoli. /├«n + bun
A SE ├ÄMBUN├ü m─â ~├ęz intranz. 1) (despre fiin╚Ťe) A deveni mai bun; a se ├«mbl├ónzi. 2) fig. (despre vreme) A c─âp─âta un caracter mai lini╚Ötit (dup─â furtun─â, ploaie ├«ndelungat─â etc.); a se ├«mbl├ónzi; a se domoli; a se potoli; a se lini╚Öti; a se tempera; a se modera; a se ogoi. /├«n + bun
îmbunà v. 1. a face mai bun: răsboiul îi va mai îmbuna soarta BĂLC.; 2. a (se) potoli; 3. a linguși cu măguleli.
├«mb├║n ╚Öi -├ęz v. tr. (d. bun). Fac pe cineva ma─ş bun la inim─â, ├«─ş potolesc m├«nia. M─âgulesc, lingu╚Öesc. V. refl. Vech─ş. M─â adresez cu vorb─â bun─â. Rar. M─â ├«mpac, re─şa┼ş prietenia. M─â ─şa┼ş cu binele, m─â lingu╚Öesc. ÔÇô Vech─ş ╚Öi -nesc.
├ÄMBUNA vb. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) ├«mbl├«nzi, a (se) ├«mp─âca, a (se) lini╚Öti, a (se) potoli, (reg.) a (se) ╚Ťistui, (├«nv.) a (se) dezm├«nia. (Era enervat ╚Öi abia a izbutit s─â-l ~.)
├«mbuna vb. v. LINGU╚śI.
ÎMBUNAT adj. calmat, domolit, îmblînzit, împăcat, liniștit, potolit. (Om ~ după o enervare.)
├«mbun├í, ├«mbunez, vb. tranz., refl. ÔÇô A (se) calma, a (se) lini╚Öti, a (se) potoli. ÔÇô Din ├«n- + bun (Scriban, DEX, MDA).
├«mbun├ít, -─â, ├«mbuna╚Ťi, -te, adj. ÔÇô Calmat, lini╚Ötit, potolit. ÔÇô Din ├«mbuna (DEX, MDA).

îmbunat dex online | sinonim

îmbunat definitie

Intrare: îmbuna (1 îmbun)
îmbuna 1 îmbun verb grupa I conjugarea I
Intrare: îmbuna (1 îmbunez)
îmbuna 1 îmbunez verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: îmbunat
îmbunat adjectiv