Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru ├«mbunare

├ÄMBUN├ü, ├«mbunez, vb. I. Tranz. A face pe cineva s─â devin─â (mai) bun. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) ├«mbl├ónzi. ÔŚŐ Tranz. ╚Öi refl. A face pe cineva s─â-╚Öi uite sau a-╚Öi uita un necaz; a (se) ├«mp─âca, a (se) lini╚Öti. [Prez. ind. ╚Öi: ├«mb├║n] ÔÇô ├Än + bun.
├ÄMBUN├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mbuna; potolire, lini╚Ötire. ÔÖŽ (├Änv.) Lingu╚Öire. ÔÇô V. ├«mbuna.
├ÄMBUN├ü, ├«mbunez, vb. I. Tranz. A face pe cineva s─â devin─â (mai) bun. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) ├«mbl├ónzi. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A face pe cineva s─â-╚Öi uite un necaz sau a-╚Öi uita un necaz; a (se) ├«mp─âca, a (se) lini╚Öti. [Prez. ind. ╚Öi: ├«mb├║n] ÔÇô ├Än + bun.
├ÄMBUN├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mbuna; potolire, lini╚Ötire. ÔÖŽ (├Änv.) Lingu╚Öire. ÔÇô V. ├«mbuna.
├ÄMBUN├ü, ├«mbunez ╚Öi ├«mb├║n, vb. I. Tranz. A face ca cineva (cu caracter r─âu) s─â devin─â (mai) bun. Credeam c─â nenorocirile mai ├«mbuneaz─â pe om. PREDA, ├Ä. 19. ÔÖŽ A ├«mbl├«nzi. S─â sc─âpa╚Ťi de l─âtratul c├«nelui de pripas pe care-l pute╚Ťi foarte lesne ├«mbuna. ODOBESCU, S. III 483. ÔÖŽ A face ca cineva care este sup─ârat, trist, nec─âjit s─â-╚Öi uite necazul; a ├«mp─âca, a lini╚Öti. Copiii mei cum s─â-i ├«mbun? Nevestei mele ce s─â-i spun, C├«nd va-ntreba de El-Zorab? CO╚śBUC, P. I 111. O netezi duios pe frunte ╚Öi se sili s-o ├«mbuneze cu vorbe dulci ╚Öi ├«n╚Ťelepte de m├«ng├«iere. VLAHU╚Ü─é, O. A. 126. Se apropia de ea ╚Öi da s-o m├«ng├«ie, ca s-o ├«mbuneze. CARAGIALE, O. III 33. ÔŚŐ Refl. Dup─â asigur─ârile mele... s-a ├«mbunat. IBR─éILEANU, A. 60.
├ÄMBUN├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mbuna; potolire, lini╚Ötire. ├Ämbunarea lui nu-i pl─âcea. CONTEMPORANUL, VII 485. ÔÖŽ (├Änvechit) Lingu╚Öire. Stroici este un copil care nu cunoa╚Öte ├«nc─â pre oameni, nu ╚Ötie ce este ├«mbunarea ╚Öi minciuna. NEGRUZZI, S. I 141.
îmbuná (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbuneáză
îmbunáre s. f., g.-d. art. îmbunắrii
├«mbun├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«mbun├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«mbune├íz─â
îmbunáre s. f., g.-d. art. îmbunării
ÎMBUNÁ vb. v. calma.
ÎMBUNÁ vb. v. linguși.
ÎMBUNÁRE s. v. calmare.
ÎMBUNÁRE s. v. flatare, lingușeală, lingușire, măguleală, măgulire.
A (se) ├«mbuna Ôëá a (se) ├«nr─âi, a (se) ├«nc├óina, a (se) ├«nc├óino╚Öa
A ├ÄMBUN├ü ~├ęz tranz. A face s─â se ├«mbuneze; a ├«mbl├ónzi; a domoli; a potoli; a tempera; a modera; a potoli. /├«n + bun
A SE ├ÄMBUN├ü m─â ~├ęz intranz. 1) (despre fiin╚Ťe) A deveni mai bun; a se ├«mbl├ónzi. 2) fig. (despre vreme) A c─âp─âta un caracter mai lini╚Ötit (dup─â furtun─â, ploaie ├«ndelungat─â etc.); a se ├«mbl├ónzi; a se domoli; a se potoli; a se lini╚Öti; a se tempera; a se modera; a se ogoi. /├«n + bun
îmbunà v. 1. a face mai bun: răsboiul îi va mai îmbuna soarta BĂLC.; 2. a (se) potoli; 3. a linguși cu măguleli.
├«mbunare f. 1. ac╚Ťiunea de a ├«mbuna; 2. fig. lingu╚Öire josnic─â: nu ╚Ötie ce este ├«mbunarea ╚Öi minciuna. NEGR.
├«mb├║n ╚Öi -├ęz v. tr. (d. bun). Fac pe cineva ma─ş bun la inim─â, ├«─ş potolesc m├«nia. M─âgulesc, lingu╚Öesc. V. refl. Vech─ş. M─â adresez cu vorb─â bun─â. Rar. M─â ├«mpac, re─şa┼ş prietenia. M─â ─şa┼ş cu binele, m─â lingu╚Öesc. ÔÇô Vech─ş ╚Öi -nesc.
├ÄMBUNA vb. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) ├«mbl├«nzi, a (se) ├«mp─âca, a (se) lini╚Öti, a (se) potoli, (reg.) a (se) ╚Ťistui, (├«nv.) a (se) dezm├«nia. (Era enervat ╚Öi abia a izbutit s─â-l ~.)
├«mbuna vb. v. LINGU╚śI.
ÎMBUNARE s. calmare, domolire, îmblînzire, împăcare, liniștire, potolire. (~ unei persoane enervate.)
├«mbunare s. v. FLATARE. LINGU╚śEAL─é. LINGU╚śIRE. M─éGULEAL─é. M─éGULIRE.
├«mbun├í, ├«mbunez, vb. tranz., refl. ÔÇô A (se) calma, a (se) lini╚Öti, a (se) potoli. ÔÇô Din ├«n- + bun (Scriban, DEX, MDA).

îmbunare dex online | sinonim

îmbunare definitie

Intrare: îmbuna (1 îmbun)
îmbuna 1 îmbun verb grupa I conjugarea I
Intrare: îmbunare
îmbunare substantiv feminin
Intrare: îmbuna (1 îmbunez)
îmbuna 1 îmbunez verb grupa I conjugarea a II-a