Dicționare ale limbii române

2 intrări

22 definiții pentru îmbufnat

ÎMBUFNÁ, îmbufnez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) supăra (tăcând sau încruntându-se); a (se) bosumfla. – În + bufnă.
ÎMBUFNÁT, -Ă, îmbufnați, -te, adj. (Fam.) Supărat, bosumflat. – V. îmbufna.
ÎMBUFNÁ, îmbufnez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) supăra (tăcând sau încruntându-se); a (se) bosumfla. – În + bufnă.
ÎMBUFNÁT, -Ă, îmbufnați, -te, adj. (Fam.) Supărat, bosumflat. – V. îmbufna.
ÎMBUFNÁ, îmbufnez, vb. I. Refl. A se supăra, a se bosumfla, a se posomorî. De ce-ți zice Martalogul? Cellalt se îmbufnă și răspunse nemulțumit. – Nu mi-s scris așa. DUMITRIU, N. 181. Fiii de împărat... se îmbufnară de rușinea ce pățise. ISPIRESCU, L. 154. ◊ Fig. Se îmbufnează vremea de ploaie. SADOVEANU, A. L. 161.
ÎMBUFNÁT, -Ă, îmbufnați, -te, adj. (Despre persoane) Supărat, bosumflat, posomorît. Își băgă nasul îmbufnat în hîrtii. PAS, Z. IV 72. Mioara stă îmbufnată în fotoliu. CAMIL PETRESCU, T. II 157. Ia batista îmbufnat și rămîne cu ea în mînă. SEBASTIAN, T. 104.
îmbufná (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 îmbufneáză
îmbufná vb., ind. prez. 1 sg. îmbufnéz, 3 sg. și pl. îmbufneáză
ÎMBUFNÁ vb. v. bosumfla.
ÎMBUFNÁ vb. v. supăra.
ÎMBUFNÁT adj. v. supărat.
ÎMBUFNÁT adj., adv. 1. adj. v. bosumflat. 2. adj., adv. chiorâș, încruntat, mohorât, posomorât. (Privire ~; ce te uiți așa ~ la mine?)
Îmbufnat ≠ vesel, voios, zâmbăreț, zâmbitor
A SE ÎMBUFNÁ mă ~éz intranz. fam. A deveni ursuz ca urmare a acțiunilor sau vorbelor cuiva; a se bosumfla; a se oțeti; a se șifona. /în + bufnă
îmbufnà v. a face mutre, a se bozumfla. [V. bufnì].
îmbufnat a. bozumflat.
îmbufnát, -ă adj. (d. bufn-iță). Bosunflat, supărat și posomorît. V. busnat.
îmbufnéz (mă) v. refl. (d. bufn-iță). Mă bosunflu, staŭ supărat și posomorît.
ÎMBUFNA vb. a se bosumfla, (reg.) a se drîmboi, (prin Bucov.) a se bîrzoia, (Transilv. și Maram.) a se dăbălăza, (Olt. și Ban.) a se îmbonța, (prin Munt.) a se răzbuza.
îmbufna vb. v. SUPĂRA.
îmbufnat adj. v. SUPĂRAT.
ÎMBUFNAT adj., adv. 1. adj. bosumflat, (pop. și fam.) țîfnos, (reg.) drîmboiat, mofluz, (Transilv. și Maram.) dăbălăzat, (Olt. și Ban.) îmbonțat, (prin Munt.) răzbuzat, (fam. fig.) botos. (Om tare ~.) 2. adj., adv. chiorîș, încruntat, mohorît, posomorît. (Privire ~; ce te uiți așa ~ la mine?)

îmbufnat dex online | sinonim

îmbufnat definitie

Intrare: îmbufna
îmbufna verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: îmbufnat
îmbufnat adjectiv