9 definiții pentru îmbucurător
ÎMBUCURĂTÓR, -OÁRE, îmbucurători, -oare,
adj. Care bucură, care provoacă bucurie. –
Îmbucura +
suf. -ător.
ÎMBUCURĂTÓR, -OÁRE, îmbucurători, -oare,
adj. Care bucură, care face bucurie. –
Îmbucura +
suf. -ător.
ÎMBUCURĂTÓR, -OÁRE, îmbucurători, -oare,
adj. Care aduce bucurie, care bucură. Știre îmbucurătoare. Rezultate îmbucurătoare.
îmbucurătór adj. m.,
pl. îmbucurătóri;
f. sg. și
pl. îmbucurătoáre
îmbucurătór adj. m., pl. îmbucurătóri; f. sg. și pl. îmbucurătoáre Îmbucurător ≠ dezolant, întristător, mâhnitor, supărător ÎMBUCURĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care bucură; care aduce bucurii. O noutate ~oare. /a îmbucura + suf. ~ător îmbucurător a. care îmbucură.
îmbucurătór, -oáre adj. Care-țĭ produce bucurie.
îmbucurător dex online | sinonim
îmbucurător definitie