Dicționare ale limbii române

O definiție pentru îmbrăcățel

îmbrăcățél, -țícă adj., pl. eĭ, ele. Fam. Cam bine îmbrăcat: un băĭat îmbrăcățel.

îmbrăcățel dex online | sinonim

îmbrăcățel definitie

Intrare: îmbrăcățel
îmbrăcățel