Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru ├«mbr├óncire

├ÄMBR├éNC├Ź, ├«mbr├óncesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. recipr. A (se) ├«mpinge cu violen╚Ť─â, a(-╚Öi) da br├ónci; a (se) ghionti, a (se) br├ónci1. ÔÇô ├Än + br├ónc─â.
├ÄMBR├éNC├ŹRE, ├«mbr├ónciri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mbr├ónci ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. ├«mbr├ónci.
├ÄMBR├éNC├Ź, ├«mbr├óncesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. recipr. A (se) ├«mpinge cu violen╚Ť─â, a(-╚Öi) da br├ónci; a (se) ghionti, a (se) br├ónci1. ÔÇô ├Än + br├ónc─â.
├ÄMBR├éNC├ŹRE, ├«mbr├ónciri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mbr├ónci ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. ├«mbr├ónci.
├ÄMBR├ÄNC├Ź, ├«mbr├«ncesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la persoane) A ├«mpinge cu violen╚Ť─â, a respinge ├«n mod brusc, a da br├«nci. Duc├«ndu-l pe poarta cur╚Ťii, mai mult mort dec├«t viu, ├«l ├«mbr├«ncir─â ├«n mul╚Ťime. NEGRUZZI, S. I 156. To╚Ťi o ├«mbr├«ncir─â zic├«ndu-i s─â ias─â afar─â. ╚śEZ. VI 175. Pe-Opri╚Öanu-l apuca ╚śi pe sc─âri ├«l ├«mhr├«ncea. ALECSANDRI, P. P. 204. ÔŚŐ Refl. reciproc. Te-ai b─âgat cu el printre v├«nz─âtorii de ziare, care se ├«mbr├«nceau ╚Öi se ghionteau. PAS, Z. I 166. Arn─âu╚Ťii se-mbr├«ncea, Pe Iordachi s-arunca. ALECSANDRI, P. P. 182. (Poetic) Valurile vin s─â se joace-n nisip, ├Ämbr├«ncindu-se unul pe altul. LESNEA, I. 38. ÔÇô Variant─â: br├«nci vb. IV.
├«mbr├ónc├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mbr├ónc├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mbr├ónce├í; conj. prez. 3 s─â ├«mbr├ónce├ísc─â
├«mbr├ónc├şre s. f., g.-d. art. ├«mbr├ónc├şrii; pl. ├«mbr├ónc├şri
├«mbr├ónc├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mbr├ónc├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mbr├ónce├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«mbr├ónce├ísc─â
├«mbr├ónc├şre s. f., g.-d. art. ├«mbr├ónc├şrii; pl. ├«mbr├ónc├şri
├ÄMBR├éNC├Ź vb. a (se) ghionti, a (se) izbi, a (se) ├«mboldi, a (se) ├«mpinge, a (se) ├«nghionti, (pop.) a (se) bu╚Öi, (reg.) a (se) br├ónci, a (se) ├«nghioldi, (prin Mold.) a (se) blendi, a (se) blendisi, a (se) dup─âci, (prin Olt. ╚Öi Ban.) a (se) pop├óndi.
├ÄMBR├éNC├ŹRE s. ghiontire, ├«mboldire, ├«mbr├ónceal─â, ├«mbr├óncitur─â, ├«mpingere, ├«nghionteal─â, ├«nghiontire, (reg.) ├«nghioldeal─â, ├«nghioldire.
A ├ÄMBR├éNC├Ź ~├ęsc tranz. (persoane) A ├«mpinge violent (cu m├óinile). [Sil. ├«m-br├ón-] /├«n + br├ónc─â
A SE ├ÄMBR├éNC├Ź m─â ~├ęsc intranz. A face (concomitent) schimb de br├ónci (unul cu altul). [Sil. ├«m-br├ón-] /├«n + br├ónc─â
├«mbr├ónc├Č v. 1. a da br├ónci, a ├«mpinge afar─â; 2. fig. a excita: provoc├ónd dorin╚Ťe, dulce le ├«mbr├ónce╚Öte BOL.
├«mbr├«nc├ęsc v. tr. (d. br├«nc─â). Da┼ş br├«nc─ş, ├«mping afar─â or─ş ├«n colo: be╚Ťivu fu ├«mbr├«ncit. Fig. ├Ändemn, ├«mping: inima-l ├«mbr├«ncea s─â se duc─â. ÔÇô ╚śi br├«ncesc: cÔÇÖo m├«n─â e br├«ncit spre bar─â (VR. 1911, 8, 212).
ÎMBRÎNCI vb. a (se) ghionti, a (se) izbi, a (se) îmboldi, a (se) împinge, a (se) înghionti, (pop.) a (se) buși, (reg.) a (se) brînci, a (se) înghioldi, (prin Mold.) a (se) blendi, a (se) blendisi, a (se) dupăci, (prin Olt. și Ban.) a (se) popîndi.
ÎMBRÎNCIRE s. ghiontire, îmboldire, îmbrînceală, îmbrîncitură, împingere, înghionteală, înghiontire, (reg.) înghioldeală, înghioldire.

îmbrâncire dex online | sinonim

îmbrâncire definitie

Intrare: îmbrânci
îmbrânci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: îmbrâncire
îmbrâncire substantiv feminin