Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru ├«mboldire

├ÄMBOLD├Ź, ├«mboldesc, vb. IV. 1. Tranz. A ├«mpunge un animal cu pr─âjina, cu b─â╚Ťul, cu nuiaua sau, p. ext., a lovi un animal cu b─â╚Ťul, cu nuiaua pentru a-l ├«ndemna la mers, la tras. 2. Tranz. Fig. A ├«ndemna, a ├«mpinge pe cineva la o ac╚Ťiune; a stimula. 3. Refl. recipr. ╚Öi tranz. A (se) lovi cu coatele, a(-╚Öi) da ghionti sau br├ónci; a (se) ├«mbr├ónci. ÔÇô ├Än + bold.
├ÄMBOLD├ŹRE, ├«mboldiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mboldi ╚Öi rezultatul ei; fig. ├«ndemn, stimul, imbold. ÔÇô V. ├«mboldi.
├ÄMBOLD├Ź, ├«mboldesc, vb. IV. 1. Tranz. A ├«mpunge un animal cu pr─âjina, cu b─â╚Ťul, cu nuiaua sau, p. ext., a lovi un animal cu b─â╚Ťul, cu nuiaua spre a-l ├«ndemna la mers, la tras. 2. Tranz. Fig. A ├«ndemna, a ├«mpinge pe cineva la o ac╚Ťiune; a stimula. 3. Refl. recipr. ╚Öi tranz. A (se) lovi cu coatele, a(-╚Öi) da ghionturi sau br├ónci; a (se) ├«mbr├ónci. ÔÇô ├Än + bold.
├ÄMBOLD├ŹRE, ├«mboldiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mboldi ╚Öi rezultatul ei; fig. ├«ndemn, stimul, imbold. ÔÇô V. ├«mboldi.
├ÄMBOLD├Ź, ├«mboldesc, vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la animale) A ├«mpunge, a ├«n╚Ťepa spre a ├«ndemna la mers, la tras. Elefan╚Ťi m├«na╚Ťi de cornacii ce-i... ├«mboldesc. ODOBESCU, S. III 110. S─â-mboldim cel bou╚Öor. TEODORESCU, P. P. 156. ÔŚŐ Fig. ├Äl ├«mboldea b─ânuiala c─â trebuie s─â fie c├«t de c├«t adev─âr ├«n zvoana asta nebun─â. POPA, V. 207. Afar─â m─â-mboldea frica, ├Än cas─â nu mi-e nimica! TEODORESCU, P. P. 641. 2. Tranz. Fig. (Cu privire la persoane) A ├«ndemna, a a╚Ť├«╚Ťa, a stimula, a ├«mpinge la o ac╚Ťiune. M─â-mboldeai adesea-n vremuri s─â vreau slav─â ╚Öi m─ârire! Eu nu le voiam, c─â-n mine nu-nc─âpea dec├«t iubire. DAVILA, V. V. 92. 3. Refl. reciproc. (Cu privire la persoane) A se ├«mbr├«nci, a se lovi cu coatele, a-╚Öi da ghionturi sau br├«nci. O gloat─â ad├«nc─â, ├«ndesat─â... ├«mping├«ndu-se, ├«mboldindu-se, strivindu-se unii ├«ntr-al╚Ťii. B─éLCESCU, O. II 125.
├ÄMBOLD├ŹRE, ├«mboldiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«mboldi ╚Öi rezultatul ei; ├«ndemn, stimul, imbold. Visul fraged [al iubirii]... E a vie╚Ťii ├«mboldire, e av├«ntul c─âtre zbor Al oric─ârui suflet t├«n─âr tres─ârind de-nt├«iul dor. DAVILA, V. V. 82. Biruit de dragostea ne├«nfr├«nat─â a singur─ât─â╚Ťii, ├«mi ╚Öterg urma dintre oameni ╚Öi m─â mistui, subt ├«mboldirile ei, ├«n necunoscutul larg al naturii. HOGA╚ś, M. N. 63.
├«mbold├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mbold├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mbolde├í; conj. prez. 3 s─â ├«mbolde├ísc─â
├«mbold├şre s. f., g.-d. art. ├«mbold├şrii; pl. ├«mbold├şri
├«mbold├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«mbold├ęsc, imperf. 3 sg. ├«mbolde├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«mbolde├ísc─â
├«mbold├şre s. f., g.-d. art. ├«mbold├şrii; pl. ├«mbold├şri
├ÄMBOLD├Ź vb. 1. v. ├«ndemna. 2. v. ├«mbr├ónci. 3. v. stimula. 4. a impulsiona, a ├«ndemna, a stimula. (├Äi ~ s─â fac─â ceva.) 5. a a╚Ť├ó╚Ťa, a ├«ndemna, (fig.) a mu╚Öca. (Cine-l ~ s─â fac─â asta?)
├ÄMBOLD├ŹRE s. 1. v. ├«mbr├óncire. 2. impulsionare, stimulare, (rar) stimula╚Ťie. (~ activit─â╚Ťii culturale.)
├ÄMBOLD├ŹRE s. v. imbold, impuls, ├«ndemn, pornire, stimul, stimulent.
A ├ÄMBOLD├Ź ~├ęsc tranz. 1) (animale) A impune (lovindu-l) s─â porneasc─â din loc sau s─â mearg─â mai repede. 2) (persoane) A lovi u╚Öor (pentru a semnaliza ceva); a ghionti. 3) fig. (persoane) A face s─â ac╚Ťioneze d├ónd un imbold; a ├«ndemna; a impulsiona. /├«n + bold
A SE ├ÄMBOLD├Ź m─â ~├ęsc intranz. A face (concomitent) schimb de ghionturi (cu cineva); a se ghionti. /├«n + bold
instiga╚Ťi(un)e f. ├«mboldire.
├«mbold├Č v. 1. a ├«mpinge vitele cu boldul; 2. fig. a ├«ndemna, a excita: nevoia ├«mbolde╚Öte lenea.
├«mboldire f. 1. ac╚Ťiunea de a ├«mboldi; 2. fig. ├«ndemn, impulsiune.
├«mbold├ęsc v. tr. (d. bold. V. gh─şont ╚Öi ├«ngh─şoldesc. Cp. cu stimulez). ├Ämping cu boldu (beldia, varga). Fig. ├Ändemn, stimulez: l-am ├«mboldit s─â se duc─â.
├«mbold├şre f. Ac╚Ťiunea de a ├«mboldi. Fig. Impuls, stimul.
├ÄMBOLDI vb. 1. a ├«ndemna, (├«nv. ╚Öi reg.) a dudui. (A ~ un animal la mers.) 2. a (se) ghionti, a (se) izbi, a (se) ├«mbr├«nci, a (se) ├«mpinge, a (se) ├«nghionti, (pop.) a (se) bu╚Öi, (reg.) a (se) br├«nci, a (se) ├«nghioldi, (prin Mold.) a (se) blendi, a (se) blendisi, a (se) dup─âci, (prin Olt. ╚Öi Ban.) a (se) pop├«ndi. (Nu v─â mai ~ at├«ta!) 3. a ├«mbia, a ├«ncuraja, a ├«ndemna, a stimula. (Aprecierile lui m-au ~ s─â...) 4. a impulsiona, a ├«ndemna, a stimula. (├Äi ~ spre noi realiz─âri.) 5. a a╚Ť├«╚Ťa, a ├«ndemna, (fig.) a mu╚Öca. (Cine-l ~ s─â fac─â asta?)
├ÄMBOLDIRE s. 1. ghiontire, ├«nibr├«nceal─â, ├«mbr├«ncire, imbr├«ncitur─â, ├«mpingere, ├«nghionteal─â, ├«nghiontire, (reg.) ├«nghioldeal─â, ├«nghioldire. (~ cuiva.) 2. impulsionare, stimulare, (rar) stimula╚Ťie. (~ activit─â╚Ťii culturale de mas─â.)
îmboldire s. v. IMBOLD. IMPULS. ÎNDEMN. PORNIRE. STIMUL. STIMULENT.
├«mbold├ş, ├«mboldesc, vb. tranz. ÔÇô A ├«mpinge pe cineva la o ac╚Ťiune; a ├«ndemna: ÔÇ×╚śi Balcu ├«i t─ât ├«mbold├ę pe oameni: Tra, m─â, IoaÔÇÖ...ÔÇŁ (Bil╚Ťiu-D─âncu╚Ö, 2005: 261). ÔÇô Din ├«n- + bold ÔÇ×acÔÇŁ (sensul primar este ÔÇ×a ├«mpunge un animal cu b─â╚ŤulÔÇŁ) (Scriban, DEX); din ├«n- + boldi (MDA).

îmboldire dex online | sinonim

îmboldire definitie

Intrare: îmboldi
îmboldi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: îmboldire
îmboldire substantiv feminin