Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

4 defini╚Ťii pentru ├«mbietur─â

├ÄMBIET├ÜR─é, ├«mbieturi, s. f. (Rar) Faptul de a ├«mbia; ├«ndemn, invita╚Ťie. [Pr.: -bi-e-] ÔÇô ├Ämbia + suf. -tur─â.
├ÄMBIET├ÜR─é, ├«mbieturi, s. f. (Rar) Faptul de a ├«mbia; ├«ndemn, invita╚Ťie. [Pr.: -bi-e-] ÔÇô ├Ämbia + suf. -tur─â.
îmbietúră (rar) (-bi-e-) s. f., g.-d. art. îmbietúrii; pl. îmbietúri
îmbietúră s. f. (sil. -bi-e-), g.-d. art. îmbietúrii; pl. îmbietúri

îmbietură dex online | sinonim

îmbietură definitie

Intrare: îmbietură
îmbietură substantiv feminin
  • silabisire: -bi-e-